Investitiile straine in Romania

Автор работы: Пользователь скрыл имя, 21 Января 2014 в 02:44, дипломная работа

Описание работы

Ne referim la investiţii în legătură cu o activitate care are ca scop folosirea unei sume de bani în vederea obţinerii unor profituri viitoare. In sens larg investiţia
reprezintă sacrificiul unei părţi din consumul prezent pentru un consum viitor, posibil şi incert.
Sacrificiul are loc în prezent şi e sigur. Recompensa pentru el vine mai târziu, dacă vine, şi oricum mărimea ei este incertă. In unele cazuri elementul care predomină este timpul (exemplu: investiţia în bonurile de tezaur guvernamentale), in altele riscul este atributul dominant ( investiţia SAFI), iar alteori, ambele aspecte sunt importante (ex.: achiziţionarea acţiunilor întreprinderilor care se privatizează).

Файлы: 1 файл

Investitiile-Straine-Directe-in-Romania.pdf

— 354.43 Кб (Скачать файл)
Page 1
INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.1
Capitolul I. Definirea investiţiilor internaţionale
1.1. Investiţia. Definiţie
Ne referim la investiţii în legătură cu o activitate care are ca scop folosirea
unei sume de bani în vederea obţinerii unor profituri viitoare. In sens larg investiţia
reprezintă sacrificiul unei părţi din consumul prezent pentru un consum viitor,
posibil şi incert.
Sacrificiul are loc în prezent şi e sigur. Recompensa pentru el vine mai
târziu, dacă vine, şi oricum mărimea ei este incertă. In unele cazuri elementul care
predomină este timpul (exemplu: investiţia în bonurile de tezaur guvernamentale),
in altele riscul este atributul dominant ( investiţia SAFI), iar alteori, ambele aspecte
sunt importante (ex.: achiziţionarea acţiunilor întreprinderilor care se privatizează).
Trebuie avută în vedere şi relaţia distinctă dintre investiţie şi economisire.
Economisirea poate fi definită mai curând ca un simplu consum amânat, în timp ce,
în timp ce investiţia reprezintă de fapt un consum sacrificat în prezent în intenţia
obţinerii unui consum viitor mai mare. Investiţia mai are în plus şi un caracter real,
în sensul că ea poate determina creşterea în viitor a producţiei naţionale.
1.2. Tipuri de investiţii
În economie există mai multe tipuri de investiţii. Unele dintre acestea
presupun tranzacţii financiare între agenţii economice, altele presupun implicarea
în tranzacţii şi a unor bunuri materiale cum ar fi clădirile, echipamentele industriale
mijloacele de transport etc. În primul caz, investitorul intră în posesia unor active
specifice: acţiuni, obligaţiuni, certificate de depozit sau bouri de tezaur. În al
doilea caz activele rezultate au cu totul altă natură: fabrici, companii de transport,

Page 2

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.2
hoteluri sau magazine. În primul caz este vorba despre investiţii financiare, iar în al
doilea caz de investiţii reale. De cele mai multe ori nu se poate face o delimitare
precisă, deoarece cele două tipuri coexistă.
Trebuie de reţinut că în perioadele precapitaliste majoritatea investiţiilor
reale nu implicau nici un fel de tranzacţii financiare.
În societatea modernă, aproape orice investiţie reală are şi o importantă
latură financiară. De la cel mai mic magazin până la marile corporaţii
internaţionale, activitatea de investiţii se sprijină pe credit, acţiuni, obligaţiuni etc.
1.3. Tipuri de investitori
Termenul “speculaţie” este folosit de multe ori în sens peiorativ. Nu există
vreo diferenţă de esenţă între ce le două concepte: cel de investitor şi cel de
speculator.
Speculatorul reprezintă un tip aparte de investitor, care se individualizează
printr-un comportament specific:
-
speculatorul are o atitudine diferită faţă de risc, în comparaţie cu
investitorul obişnuit : primul este atras puternic de investiţiile cu risc
deosebit e mare, cel de-al doilea preferă un risc cât mai scăzut;
- decurgând din această atitudine, speculatorul mizează pe un profit
anormal de mare corespunzător cu riscul pe care şi-l asumă, în timp ce
investitorul obişnuit contează pe un câştig normal de mare;
- speculatorul acţionează mai mult pe termen scurt, în timp ce pentru o
investiţie obişnuită orizontul de timp este relativ mai mare;
- în timp ce majoritatea agenţilor economici consideră că informaţiile şi
semnalele furnizate de piaţă sunt corect interpretate de către toţi,

Page 3

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.3
speculatorul crede că are un avantaj informaţional faţa de ceilalţi,
anticipând o evoluţie pe care alţi nu o întrevăd.
Contrar aparenţelor, speculatorul nu este un factor de dezechilibru al pieţei,
ci dimpotrivă, un puternic factor de echilibru. Dacă nu ar exista agenţii
economici care să preia riscul pe care alţi îl evită, mecanismele economice ar
avea tendinţă de blocare. Prin speculaţie are loc redistribuirea stimulentelor
legate de risc.
1.4. Rolul investiţiei
Înainte de a defini investiţiile internaţionale, este necesară cunoaşterea
rolului economic al investiţiei la nivelul economiei naţionale. Această chestiune de
maximă importanţă a ocupat un loc central în toate curentele de gândire economică.
Investiţiile în model clasic
Economiştii clasici şi mai târziu cei neoclasici, au constatat că “oferta îşi
creează propria-i cerere”. Astfel s-a creat şi dezvoltat suportul teoretic al rolului
statului în economie. Aceştia susţin că:
- procesele şi fenomenele economice se autoreglează. Pe termen lung,
economia îşi găseşte mereu poziţia de echilibru. În poziţia e echilibru,
oferta îşi găseşte întotdeauna propria ei cerere şi, în consecinţă, folosirea
deplină a forţei de muncă este asigurată;
- investiţiile au forme contrarii la scara întregii economii. Economisirea
înseamnă retragerea din circulaţie a unei puteri de cumpărare egală cu
sumele economisite. Efectul este resimţit de cererea agregată care se
diminuează. Are loc astfel contracţia activităţii la scara întregii economii,
fenomen denumit în mod uzual recesiune;

Page 4

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.4
- investiţiile joacă un rol economic expansionist. A investii înseamnă a
cumpăra bunuri şi servicii, întreţinând şi extinzând activitatea altor agenţi
economici, efect reflectat în creşterea outputului economic total, adică a
PNB sau PIB;
- deoarece intre momentul efectuării investiţie şi momentul în care se fac
simţite efectele sale există un interval mai scurt sau mai lung, are loc
apariţia unei cereri suplimentare care nu are încă corespondent în bunuri
şi servicii;
- deoarece economia revine mereu la starea de echilibru, pe termen lung
sumele economisite vor fi perfect compensate de către sumele investite.
Pe termen scurt, pot exista neconcordanţe. Sumele economisite pot depăşi
uneori sumele investite şi invers.
Creşterea sumelor economisite va duce la creşterea ofertei de depuneri la
vedere sau la termen. În consecinţă, rata dobânzii se va reduce, încurajând
investiţiile şi descurajând depunerile. În cele din urmă echilibrul se va restabili.
Creşterea nivelului activităţilor investiţionale peste nivelul economiilor
existente va duce la creşterea cererii de capital de împrumut. Nivelul dobânzii va
cunoaşte o tendinţă ascendentă, descurajând investiţiile şi încurajând depunerile.
După cum se observă, în cadrul modelului clasic elementul primordial care
determină nivelul activităţii investiţionale dintr-o economie este rata dobânzii.
Multiplicatorul investiţiilor
M=
b

1
1
Unde M = multiplicatorul investiţiilor;
b = înclinaţia marginală spre consum (procentul pe care un agent
economic îl cheltuieşte pentru consum).

Page 5

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.5
Chiar dacă în prezent intervenţia statului în economie e din ce în ce mai mult
criticată ca principiu, politica în domeniu investiţiilor internaţionale continuă să fie
o realitate. Ea nu reprezintă doar apanajul guvernelor ci şi al marilor corporaţii
transnaţionale.
1.5. Investiţia internaţională şi formele ei
Formele investiţiilor internaţională reprezintă modalităţile concrete prin care
un agent economic realizează o investiţie internaţională, adică ori de câte ori:
- cumpără acţiuni de pe o piaţă străină sau emise de o firmă din altă ţară;
- cumpără obligaţiuni de pe o piaţă străină sau emise de o firmă străină;
- construieşte “pe loc gol” o societate nouă sau deschide o filială în altă
ţară;
- acordă un credit financiar unui agent economic dintr-o altă ţară sau unui
agent economic străin ce operează în propria ţară;
- preia (achiziţionează) o firmă străină sau fuzionează cu o firmă străină;
- participă cu capital investiţional la construirea de societăţi mixte;
-
încheie contracte internaţionale de leasing sau franchising.
Din cele prezentate se poate deduce şi definiţia termenului de investiţie
internaţională, care este acea investiţie care încorporează un element de
extraneitate.
1.6. Tipologia investiţiilor internaţionale
Investiţia internaţională presupune existenţa a cel puţin doi agenţi
economici: agentul economic emitent şi agentul economic receptor al investiţie. Ca

Page 6

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.6
atare , există două tipuri de investiţii internaţionale – directe şi de portofoliu – care
se referă la raportul ce se stabileşte între emitent şi receptor.
Atunci când investiţia presupune transferarea către agentul emitent a
posibilităţii de control şi decizie asupra activităţii agentului receptor este vorba
despre o investiţie directă. În restul cazurilor, când investiţia nu presupune
stabilirea unu asemenea raport, este vorba despre o investiţie de portofoliu.
Investiţia de portofoliu reprezintă întotdeauna un plasament pur financiar, o
investiţie pur financiară. Investiţia directă îmbină însă într-un mod mult mai
complex plasamentul financiar cu investiţia reală. Atunci când agentul emitent
ajunge să controleze agentul receptor, pe lângă fluxul financiar iniţia apar şi alte
fluxuri, multe dintre ele având o consistenţă reală: fluxul de tehnologie, fluxuri de
forţă de muncă, fluxuri manageriale şi chiar fluxuri de bunuri şi servicii.
De multe ori, încadrarea unei investiţii internaţionale în unul din cele două
tipuri este foarte dificilă. Intre investiţia directă şi cea de portofoliu există o zonă
“gri”, în care cu greu se poate desluşi frontiera. Cel mai bun exemplu în acest sens
îl constituie achiziţionarea de acţiuni pe piaţa financiară internaţională. Deoarece
pachetul de control al acţiunilor nu reprezintă un anumit procent fix în totalul
acţiunilor, ci variază de la caz la caz, investiţia, la rândul ei, se va încadra în unul
sau altul din tipurile menţionate.
În mod cu totul convenţional, reglementările şi statisticile din SUA cuprind
în categoria investiţiilor directe toate tranzacţiile care trec dintr-un patrimoniu în
altul mai mult de 10% din acţiunile emise de către o firmă. În Franţa procentul este
de 20%, iar în Germania de 25%. În general, mărimea pachetului de control al
acţiunilor variază invers proporţional cu dimensiunea firmei şi numărul de acţiuni
emise de ea.

Page 7

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.7
1.7. Corporaţia transnaţională – principalul operator cu investiţiile
internaţionale
A. De la comerţ internaţional la investiţiile internaţionale
Cel mai vechi flux economic internaţional este fără îndoială comerţul
internaţional. Cunoscut încă din antichitate, acesta a evoluat relativ liniar o lungă
perioadă de timp.
Capitalismul influenţează relaţiile economice internaţionale datorită a cel
puţin două procese pe care le provoacă:
- dislocarea economiei naturale de autoconsum şi înlocuirea ei cu economia
de piaţă;
- apariţia unui nou tip de agent economic ; întreprinderea capitalistă.
Proprietatea capitalistă şi funcţiile acţiunilor
Există investiţiile economia de piaţă două mari tipuri de proprietate privată:
proprietatea privată individuală şi proprietatea privată colectivă.
Întreprinderea individuală prezintă următoarele caracteristici :
- se constituie relativ rapid şi cu cheltuieli minime;
- nu plăteşte taxă pe venitul corporaţiei, veniturile sunt impozitate ca şi
când ar fi vorba de veniturile unei persoane fizice;
- transferul proprietăţii către alţi investitori se face intr-un mod relativ greoi
şi foarte complicat;
- răspunderea proprietarului pentru debitele întreprinderii este solidară şi
nelimitată;
-
durata de viaţă a întreprinderii e limitată de durata de viţă a proprietarului
acesteia;
- accesul la capitalul de împrumut este relativ limitat.

Page 8

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.8
Ca urmare aceste întreprinderi au dimensiuni relativ reduse şi se ocupă de
activităţi care nu necesită capitaluri mari şi tehnologii sofisticate. Deşi foarte
numeroase ponderea lor în fluxurile internaţionale ne este mare.
Întreprinderile care au
la bază proprietatea privată colectivă sunt
reprezentate , în principal, de societăţile pe acţiuni. Principalele lor trăsături
economice sunt:
- înfiinţarea întreprinderii este un proces complex şi destul de costisitor,
necesitând un minim de capital şi de personal;
- datorită existenţei acţiunilor, transferul proprietăţii se face rapid şi cu
cheltuieli minime;
- răspunderea este limitată în raport cu mărimea participării la capital;
-
durata de viaţă a întreprinderii este relativ mare;
- veniturile obţinute ă urma desfăşurării activităţii economice sunt taxate
dublu; odată ca venituri ale întreprinderii şi odată ca venit al acţionarilor.
Structura organizatorico – funcţională a firmei capitaliste moderne
Structura organizatorico – funcţională a întreprinderilor capitaliste din zilele
noastre se constituie din următoarele componente de bază:
(1)
Acţionarii reprezintă proprietarii şi pretendenţii reziduali (în ultimă
instanţă) ai firmei. Ei au dreptul de revendicare a oricărui câştig obţinut de firmă
dar si obligaţia de a suporta riscurile la care se expune firma.
(2)
Deţinătorii de obligaţiuni sunt creditorii firmei. Câştigul lor este mai
puţin riscant decât cel al acţionarilor, el reprezentând plata la dată fixă a unei sume
fixe.
(3)
Consiliul de administraţie(CA) – exercită funcţia de control asupra
managementului de vârf al firmei. CA acţionează ca un agent al acţionarilor.

Page 9

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.9
(4)
Autorii şi revizorii contabili neutrii (nu sunt angajaţi ai firmei). Ei
exercită controlul direct asupra managementului de vârf al firmei.
(5)
Managerii (de vârf) ai firmei exercită conducerea executivă în
condiţiile funcţionării corespunzătoare a CA şi a revizorilor.
D. Operatorii internaţionali şi operatorii transnaţionali
Operatorii economici internaţionali sunt întreprinderile naţionale care
desfăşoară în mod sistematic operaţiuni de export – import , activităţi care ocupă o
pondere semnificativă în ansamblul activităţilor întreprinderii. Cu toate că se
manifestă în spaţiul economic internaţional, operatorii internaţionali sunt
circumscrişi spaţiului economic naţional şi continuă să aibă un puternic specific
naţional.
Operatorii multinaţionali sau transnaţionali încetează de a mai fi
circumscrişi unui anumit spaţiu naţional şi îşi pierd specificitatea naţională. Cel mai
semnificativ tip de operator transnaţional este corporaţia transnaţională.
Activitatea operatorilor transnaţionali nu duce la substituirea activităţii
operatorilor internaţionali. Dimpotrivă, ca urmare a investiţiilor internaţionale,
celelalte fluxuri economice, în primul rând , comerţul internaţional dobândeşte o
dinamică specifică. Fără agenţi economici internaţionali şi naţionali, corporaţiile
transnaţionale nici nu ar putea exista.
B. Definiţia corporaţiei transnaţionale (CTN)
Nu există o definiţie a CTN concisă şi general acceptată, ci mai multe puncte
de vedere cu privire la acestea:
- unele definiţii pun accentul pe caracteristicile structurale ale firmelor
respective, cum ar fi: numărul de ţări în care operează firma,

Page 10

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.10
naţionalitatea acţionarilor, compoziţia multinaţională a managementului
de la vârful ierarhic;
- altele pun accentul pe caracteristicile de performanţă ala firmei, cum ar fi:
volumul absolut sau ponderea relativă a veniturilor, vânzărilor, activelor
sau angajaţilor provenind din/sau implicaţi în operaţiunilor la scară
internaţională ale firmei respective;
- unele se bazează pe caracteristicile comportamentele ale conducerii de
vârf a firmei, cum ar fi aceea de a gândi ă mod global.
Ca atare, prin corporaţie transnaţională înţelegem un mănunchi de corporaţii
controlate de la un sediu central şi care îşi desfăşoară activitatea în mai multe ţări.

Page 11

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.11
Capitolul II. Investiţiile străine directe de capital
2.1. Definire. Rol
Investiţiile străine directe sunt definite ca proprietatea directă sau indirectă a
unei entităţi străine de a deţine cel puţin 10% din acţiunile cu drept de vot ale unei
întreprinderi. O investiţie directă străină poate însemna o achiziţie, o fuziune, o
nouă fabrică, extinderea fabricii sau o absorbire. Această definiţie este considerată
cea mai bună, aşa că va fi folosită când vom discuta investiţiile directe străine.
Sunt cel puţin patru caracteristici care le disting direct de portofoliul de
investiţii:
1.
Un aspect fundamental al investiţiilor directe, ca opuse investiţiilor de
portofoliu aste că investitorul cumpără puterea de a exercita controlul asupra
managementului investiţiei şi tocmai de aceea nu implică doar capital. Acest lucru
implică abilităţi manageriale şi tehnice sau cunoştinţe de marketing. Puterea
controlului va varia în funcţie de distribuţia acţiunilor în firma respectivă.
Explicaţia acestui fapt este aceea că dacă un investitor deţine peste 30% din
acţiunile unei companii şi nici un alt investitor nu deţine mai mult de 10% aste
foarte posibil să fie apt de a exercita controlul cu toate că este minoritate,
nedeţinând 51% din acţiunile unei companii.
2.
O altă diferenţă fundamentală este ţinta finală a investitorului direct ţi
a investitorului de portofoliu. Capitalul de portofoliu are tendinţa de a se muta în

Page 12

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.12
unele sectoare din ţări străine care au un avantaj asupra respectivelor sectoare
interne. Acest avantaj va fi reflectat de un profit superior. Acest lucrul impus este
posibil să se întâmple cu o investiţie directă intr-o industrie în care ţara sursă are
avantajul dar unde acest avantaj poate fi transferat unei ţări străine în folosul
acesteia.
3.
Vasta majoritate a investitorilor de portofoliu este realizată de
persoane fizice sau instituţii şi nu de persoane juridice, de companii. Ei au tendinţa
să investească în persoane fizice şi instituţii străine prin intermediul mecanismului
pieţei de capital străin. În cazul investiţiilor directe străine este normal să fie făcut
de companii. Poate implica cumpărarea unei întregi companii sau numai unei părţi
din aceasta constituind un schimb de proprietate sau, alternativ, poate consta în
clădirea unei întregi noi fabrici în străinătate într-o formă pe ?verticală sau
orizontală? , cu toate că acestea, reprezentând încă o extensie geografică a acestei
firme. Acestea pot fi motivele diferite de maximizare a profitului imediat.
Rezultatul analizei generale făcute la CERT a confirmat acest lucru.
4.
Investiţiile directe străine nu necesită un flux de capital de la o ţară la
alta. Economişti obişnuiau să se gândească la investiţiile directe ca la o mişcare
internaţională a capitalului ce poate avea forme diverse, de exemplu noi acţiuni,
anumite forme de obligaţiuni, vânzări-cumpărări ale acţiunilor şi obligaţiunilor
existente prin schimburile de titluri de valoare sau printr-o varietate de forme şi
instrumente de credit pe termen scurt. Singura diferenţă pe care economişti ar
accepta-o a fost aceea că investiţiile directe sunt însoţite de grade diferite de control
şi mişcare de management şi tehnologie.
Investiţiile directe străine pot să joace un rol crucial în restructurarea şi
refacerea economică românească pe o creştere susţinută. Firmele vestice prin
introducerea tehnologiei de vârf şi a modelelor de management modern la filialele

Page 13

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.13
lor deschise România vor pune sub presiune companiile româneşti care vor fi
obligate, la rândul lor, să realizeze astfel de îmbunătăţiri.
Sunt şi alte beneficii pe care o investiţie străină le-ar putea aduce, ca de
exemplu: - sporirea producţie şi a calităţii produselor în concordanţă cu standardele
vestice;
- realizarea cantităţii necesare tuturor pieţelor potenţiale străine sau
interne;
- crearea de noi locuri de muncă;
- accesul la noi pieţe
Firmele multinaţionale îşi pot folosi legăturile lor deja formate pentru a
importa şi exporta produse din şi în România sporind astfel greutatea economiei
româneşti în economia mondială.
Pe de altă parte investiţiile sunt componenta cea mai volatilă a PIB. Când
exportul de bunuri şi servicii trece printr-o perioadă de recesiune şi acest declin
este, de obicei, datorat unei scăderi a cheltuielilor pentru investiţii. Cu mult mai
puţin volatile decât investiţiile naţionale, investiţiile străine directe răspund la mult
mai multe determinante decât investiţiile domestice (naţionale).
Sunt factori care afectează investiţiile străine directe în România şi aceştia
trebuie consideraţi nu numai în interiorul economiei ci şi în exteriorul ei, pe piaţa
mondială.
Investiţiile străine directe depind de factori interni dintre care închiderea în
climatul politic este cea mai importantă dar depinde, de asemenea, şi de starea de
bum sau de recesiune a economiei mondiale. Astfel prevederile investiţiilor directe
străine sunt inevitabil hazardate. În această lucrare mai multă atenţie va fi acordată
factorilor interni din România. Va fi făcută o menţiune unor factori economici şi
politici majori cum ar fi stabilirea unui cadru de muncă regulator dar şi de
încredere, încrederea în compensare imediată în cazul naţionalizării sau confiscării

Page 14

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.14
de bunuri, căutarea riscurilor legate de rata de schimb, dezvoltarea infrastructurii
(fizică şi comercială), ş.a.m.d. De aceea această lucrare va pune accentul pe
măsurile practice care trebuie luate de Guvernul României şi de alte oficialităţi
pentru a sporii cantitatea de investiţii străine directe cu impactul acestora benefic
asupra economiei româneşti.
2.2. Investiţiile externe – nevoie reală şi obiectivă pentru economiile în
tranziţie
Nevoia de capital şi de investiţii, care se ridică la un nivel mult peste
posibilităţile economice actuale, impune ca o condiţie obiectivă apelarea la capital
străin sub forma atragerii de investiţii directe de capital, caracteristică comună a
tuturor statelor ex- comuniste.
În acest sens, există deja un interes de ambele părţi, atât din partea
investitorilor şi capitalului străin, cât şi din partea investitorilor interni.
Iminenta integrare a statelor din estul şi centrul Europei alături de cele vest –
europene în UE, stimulată de interese strategice de ambele ţări, impune atât o
extindere a cooperării internaţionale cu alte state şi mai ales cu cele dezvoltate, cât
şi o accelerare a tranziţiei la economia de piaţă, care să deschidă orizonturi reale
cooperării internaţionale. De altfel, imediat după destrămarea sistemului socialist,
ţările din Europa Centrală şi de Est au iniţiat diverse demersuri pentru anumite
acţiuni regionale de cooperare cum ar fi între ţările riverane Mării Negre, crearea
de zone economice transfrontaliere etc. De asemenea, acestea au trecut la
solicitarea unor înţelegeri cu Comunitatea Europeană, cu care au şi semnat mai
târziu acorduri de asociere, iar pe de altă parte, acestea au semnat acorduri de liber
schimb cu AELS.

Page 15

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.15
Forţa necesară accelerării acestui proces de tranziţie la economia de piaţă şi a
aderării la UE rezidă numai în disponibilul de capital. Conştiente de aceste realităţi,
statele vest – europene, interesate în procesul de atragere a fostelor state socialiste
la sistemul economiei de piaţă, au demarat ele însele o serie de programe de sprijin
comunitar al statelor aflate în tranziţie. Au fost încheiate acorduri de asociere cu
Comunitatea Europeană de către toate statele est şi central – europene. Condiţia
primordială a acestei asocieri constă tocmai în realizarea unei stabilităţi economice
şi politice ca o garanţie a ordinii de drept şi a democraţiei, precum şi la un sistem
economic bazat pe economia de piaţă, care să creeze condiţii de compatibilitate
între economiile naţionale asociate şi cele ale statelor comunitare.
Pentru a sprijini acest proces, statele vest – europene şi-au declarat
disponibilitatea de a acorda statelor asociate o serie de facilităţi în relaţiile
comerciale şi de cooperare, precum şi anumite ajutoare de capital prin programe
comune cum este programul PHARE, care prevede acordarea de consultanţă şi de
tehnologie, de know-how necesare retehnologizării economiilor de tranziţie.
În acordurile de asociere, U.E. s-a angajat în mod explicit în sprijinirea
eforturilor de consolidare a democraţiei şi a celor de finalizare a tranziţiei la
economia de piaţă şi de creare a unei economii competitive în aceste state. Mai
mult, în acordurile de asociere s-a stipulat că “comunitatea v-a examina acordarea
în anumite circumstanţe, a unor fonduri pentru stabilitatea macroeconomică” pe
care le-a legat şi de sprijinul celorlalte state din grupul celor 24 şi al instituţiilor
financiare internaţionale. Informaţii recente preconizează o iniţiativă americană de
genul planului Marshall aplicat în Europa occidentală.
Conştiente, la rândul lor, că obstacolul principal pe care îl au de înfruntat
statele în tranziţie, îl constituie lipsa de capital şi de investiţii în domeniul privat,
productiv şi al serviciilor, ţările vest-europene dezvoltate manifestă real interes în
acordarea de ajutoare financiare economiilor în tranziţie.

Page 16

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.16
Tranziţia spre economia de piaţă este caracterizată în toate statele est şi
central-europene de o instabilitate a economiilor naţionale, de declin economic, de
o adevărată criză de capital şi o rată periculos de mică a investiţiilor, mai ales a
celor productive.
Toate economiile naţionale aflate în tranziţie sunt marcate de profunde
dezechilibre. Rata formării brute a capitalului a scăzut la niveluri de-a dreptul
alarmate (în România sub 20% din PIB) lucru datorat atât scăderii productivităţii
muncii şi a timpului efectiv lucrat cât şi presiunii sindicale asupra salariilor şi
scăderii capacităţii manageriale a noii echipe de conducere.
Rata mare a dobânzilor, la care România se află pe primul loc în rândul
ţărilor în tranziţie a constituit o altă cauză a scăderii ratei de acumulare, precum şi a
înclinaţiei spre investiţii. În aceste condiţii este evidentă incapacitatea fiecărei
economii naţionale foste comuniste de a face faţă singură nevoii absolute de capital
pentru a asigura o minimă creştere economică.
Nevoia de capital străin rezidă deci tocmai din incapacitatea propriilor
economii naţionale de a satisface nevoia de capital pentru refacerea economică şi
pentru relansarea investiţiilor, care în situaţia menţinerii reculului din anii imediat
după ’90 riscă să arunce aceste economii în totală dependenţă de lumea dezvoltată,
cu grave consecinţe pe termen mediu şi lung.
Pe de altă parte, această nevoie de capital străin este amplificată şi de nivelul
tehnologic mult rămas în urmă al dotărilor şi producţiei industriale din ţările aflate
în tranziţie. Retehnologizarea întreprinderilor din aceste ţări este pusă în prim
planul strategiilor de dezvoltare pe termen scurt de către toate statele est-central-
europene, retehnologizare fără de care competitivitatea produselor acestor economii
devine deosebit de precară.
2.3. I.S.D. – Factor exogen stimulator

Page 17

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.17
Potrivit estimărilor, nevoia de transferuri pentru ţările Europei centrale şi de
est ar reprezenta 50 miliarde ECU anual faţă de care Europa poate asigura cca. 22
miliarde ECU anual, UE deţinând la nivelul anilor 1991-1993 cca. 46,5 % din
investiţiile străine directe în aceste ţări. Ar reveni deci cel mult 2 miliarde de dolari
pentru o ţară aflată în tranziţie sau chiar sub 1,5 miliarde de dolari dacă ne referim
la toate cele 18 state foste socialiste. Este evident că un asemenea aport nu poate fi
considerat determinant ci doar ajutător. Acest aport ar putea avea rol mai mare în
măsura în care acesta s-ar concretiza în tehnologie de vârf care combinat cu
posibilităţile de investiţii materiale autohtone ar da noilor societăţi potenţial
competitiv internaţional.
Internaţionalizarea şi globalizarea problemelor economice ale producţiei
industriale ale mişcării capitalurilor financiare, fac ca activitatea de investiţii să
devină un de natură globală, cu implicaţii asupra tuturor economiilor naţionale şi
asupra întregii economii mondiale.
În plan general, un raport UNCTAD din anul 1995 reliefează faptul că
volumul investiţiilor străine a influenţat în mod determinant economia mondială
prin nivelul foarte ridicat atins care în perioada 1981-1993 s-a cifrat la 2080
miliarde dolari, ritmul de creştere al ISD fiind superior ritmului de creştere a PIB la
nivel mondial. Peste 30% din aceste investiţii provin din UE şi peste 21 % din
SUA. Orientarea ireversibilă a economiilor este-central-europene spre economia de
piaţă au trezit din partea investitorilor occidentali europeni un real interes faţă de
piaţa investiţiilor în această zonă a Europei.
Un interes al investitorilor străini este bazat în principal pe dorinţa de
penetrare pe pieţele acestor state, pe extinderea segmentelor de piaţă şi pe
posibilitatea obţinerii unor produse mai ieftine datorită nivelului scăzut al costurilor
cu manopera. Mai multe studii efectuate în rândul investitorilor vest-europeni au

Page 18

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.18
ajuns la concluzii deosebit de apropiate privind motivaţia acestor investitori de a
investi în ţările fost comuniste.
Accesul la piaţă este esenţial pentru investitorii străini, chiar şi pentru cei
strategici, care vizează obiective pe termen lung privind expansiunea pieţei
produselor şi serviciilor oferite de acesta. Ei urmăresc construcţia unor reţele de
distribuţie cu efecte sinergice clare.
Desigur că avantajele costurilor reduse în zona statelor primitoare de
investiţii străine nu sunt deloc omise. Chiar o serie de investitori văd în această
zonă de interese o componentă esenţială a propriilor strategii. Costul redus al forţei
de muncă ca şi cel al resurselor materiale este deosebit de atractiv. Nu trebuie omis
faptul că majoritatea firmelor străine investitoare sunt orientate pe export şi numai
în mică măsură pe satisfacerea unor pieţe interne ale statelor primitoare, care nu au
perspective de creştere considerabilă a cererii interne de mărfuri şi servicii.
Concluzii similare se regăsesc şi în cadrul unui studiu al OECD sintetizat în
tabelul următor:
TABEL 1.
Motivele prioritare ale atractivităţii investitorilor occidentali în Europa de est
Ţara .
Motivaţia
Austria Franţa Germania Japonia Anglia SUA TOTAL
Acces la piaţă
12
14
7
2
16
20
71
Extindere piaţă
9
6
3
3
7
14
42
Cost mic de producţie
2
3
2
1
5
2
15
Sursă materii prime
2
1
3
1
1
1
11
Alte motivaţii
8
2
3
-
-
3
16
Total intervievaţi
34
34
20
7
26
41
162
Sursa: OECD 1994
2.4. Investiţiile străine – divergenţe şi convergenţe de interese

Page 19

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.19
Investiţiile străine directe constituie prin formă şi conţinut economic o formă
a relaţiilor economice şi de cooperare internaţională. În condiţiile unui avânt al
schimburilor economice internaţionale, ce au avut loc sub impactul dezvoltării
economice şi sub impactul politicilor protecţioniste ce şi-au făcut loc după politicile
de liber schimb, întreprinderile ce cunoscuseră deja o dezvoltare considerabilă şi
deveniseră mari corporaţii se văd deodată stingherite de noile politici protecţioniste
ale unor state naţionale noi apărute şi dornice să-şi dezvolte propriile industrii, trec
la contracararea acestora prin înlocuirea unor acţiuni de schimb de mărfuri clasice
cu acţiuni de investiţii în interiorul acestor state. Apar astfel primele corporaţii
internaţionale. Cele mai renumite exemple sunt constituite din nume ca: Shell,
Standard Oil, British Petroleum, Siemens, Krupp, Ericson, Ciba etc. care au marcat
o primă perioadă a practicii investiţiilor directe în străinătate, în special în anii
1975-1995.
În zona statelor nesocialiste, politicile investiţiilor străine au continuat şi s-au
amplificat. Cea mai evidentă creştere a ISD în ţările occidentale a avut loc în anii
de după 1965, când această creştere a fost de peste 20 de ori numai până la finele
anului 1989.
Abolirea sistemelor totalitare în ţările din Europa centrală şi de est nu le-a
găsit pe acestea în necunoaşterea practicilor privind investiţiile străine în propriile
economii naţionale, astfel încât au putu demara în scurt timp anumite politici de
atragere de capital străin sub forma ISD. În legislaţia acestora existau deja
reglementări care s-au constituit în baze de informaţii pentru perfecţionarea
legislaţiei în materie şi care au eliminat anumite piedici în cale ISD.
Piaţa statelor din Europa centrală şi de est a prezentat şi prezintă şi azi un
real interes din partea capitalului străin, atât datorită calităţii forţei de muncă de o
calificare deosebită la nivel profesional sau la nivel de cultură generală, cât şi
datorită condiţiilor de realizare la costuri mult mai reduse a unor produse de bună

Page 20

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.20
calitate. Pe baza unor astfel de considerente speranţa în profituri ridicate ale
capitalului străin a fost destul de mare. Orice investitor urmăreşte prin investiţia pe
care o face să obţină un profit cât mai mare.
În condiţiile trecerii la economia de piaţă, în ţările est-comuniste renaşte
proprietatea privată iar principalii investitori încep a fi persoanele sau firmele
private. La rândul lor şi acestea urmăresc cu prioritate realizarea unui cât mai mare
profit. Acest lucru face ca între investitorul străin şi cel autohton să existe o
anumită convergenţă de interese.
Această convergenţă de interese la nivel microeconomic se transformă
adesea în divergenţa cu interesele macroeconomice. Pentru investitorul privat
contează mai puţin unde şi în ce domeniu se va înscrie proiectul său de investiţie, ci
doar dacă acesta va aduce profituri sigure şi mari, pe când interesul macroeconomic
cere o anumită orientare a noilor investiţii spre domenii de interes naţional.
Practica îndelungată în domeniul investiţiilor străine a dovedit că investitorii
străini au acţionat de fiecare dată cu prioritate în interesul propriu, chiar cu
completa desconsiderare a intereselor naţionale ale statelor beneficiare de investiţii
străine. Investiţiile străine au slujit intereselor propriilor lor state şi economiilor
naţionale ale acestora, ceea ce a condus la dezvoltarea dezechilibrată a zonelor în
care s-a investit. Ar fi o gravă eroarea dacă acest adevăr ar fi trecut cu vederea şi nu
ar fi luat serios în consideraţie. Rezultă că la nivelul strategiilor de stat, al
macroeconomicului apar serioase delimitări de interese în politicile de investiţii
străine.
În condiţiile adâncirii proceselor de globalizare a problemelor economice şi
de intensificare a tendinţelor integraţioniste pe toate continentele mai ales pe cel
european, ţările aflate în tranziţie au o serie de interese convergente cu cele ale
statelor dezvoltate printre care ar fi de reţinut:

Page 21

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.21
- armonizarea nivelului de dezvoltare economică şi creşterea unor
posibilităţi sporite de revitalizare economică a acestui grup de state;
- crearea condiţiilor de folosire mai intensă a resurselor umane la locul de
reşedinţă al acestora şi prevenirea emigrării acestora spre ţările dezvoltate
industrial;
- adâncirea diviziunii internaţionale a muncii în care tot mai multe state să
devină dezvoltate şi să poată deţină şi ele un rol de furnizoare de
tehnologie şi ştiinţă în schimbul importurilor, atât de alte cunoştinţe
tehnico – ştiinţifice, cât şi de produse finite mai ieftine şi performante;
- utilizarea, cu mai mare eficienţă, a resurselor minerale şi în condiţii
ecologice superioare, care să permită o mai lungă perioadă de timp
acoperită cu aceste resurse;
- consolidarea democraţiei în ţările de tranziţie şi eliminarea oricăror
pericole de renaştere a comunismului;
- crearea condiţiilor necesare procesului de integrare economică şi politică
la nivelul întregului continent european şi realizarea mult doritei Europe
Unite.
Iată de ce statele vest europene sunt unanim de acord că trebuie să acţioneze
şi să sprijine efortul statelor în tranziţie pentru a-şi relansa economiile cât mai
repede şi a se putea integra în structurile europene şi atlantice.
Tocmai de aceea Occidentul şi mai ales UE, precum şi statele membre ale
acestei organizaţii au reacţionat îndată după abolirea sistemului de dictatură din
statele din estul Europei, schiţând o serie de măsuri de sprijinire a acestora în
drumul de tranzit de la economia de comandă la cea de piaţă. În anul 1990-1993
grupul celor 24 a pus la dispoziţie, în cadrul programelor de întrajutorare peste 70
miliarde de dolari SUA, sumă ce cuprinde 37,8 miliarde de dolari acordate direct de

Page 22

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.22
către acest grup de state şi cca. 20 miliarde de dolari prin organismele financiare
internaţionale. Aceste ajutoare sunt distincte de cele acordate de acest grup statelor
din fosta URSS cărora de asemenea li s-au acordat în acelaşi interval de timp peste
90 miliarde dolari.
Toate ajutoarele acordate de Occident au avut şi mai au ca scop principal
promovarea şi consolidarea democraţiei în aceste ţări, accelerarea redresării şi
dezvoltării economiei acestora, pentru ca acestea să devină apte pentru aderarea la
Comunitatea Europeană, scop căruia i se subordonează şi promovarea acordurilor
de asociere la UE semnate de această organizaţie cu statele din Europa centrală şi
de est.
Toate acestea sunt acţiuni menite să sprijine procesul economic în sine, însă
rolul determinant în procesul de redresare şi de tranziţie a economiilor acestor state
spre economia de piaţă trebuie să fie rezultatul propriilor eforturi.
Pe de altă parte apar evidente interese particulare ale statelor dezvoltate, care
nu se suprapun cu cele ale economiilor naţionale primitoare, cum ar fi:
- asigurarea unor plasamente rentabile ale surplusului de capital acumulat
pe piaţa capitalului şi în băncile occidentale care nu-şi găseşte fructificare
convenabilă în propriile economii naţionale;
- dorinţa de a crea noi pieţe de desfacere pentru produsele proprii de înalt
nivel tehnologic şi care, fără o dezvoltare a nivelului tehnologic al
celorlalte economii, nu se poate realiza pe piaţa acestora,
- interesul în extinderea prezenţei capitalurilor şi a controlului asupra altor
economii naţionale, pentru a trage foloasele posibile din acestea;
- tendinţa de preluare a controlului asupra unor unităţi economice sau
sectoare de importanţă majoră pe calea aşa-ziselor investiţii strategice,
care adeseori vizează şi investiţiile de portofoliu.

Page 23

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.23
Toate aceste interese fac din economiile de tranziţie obiective certe ale
capitalului internaţional, încercându-se prin diverse canale să se supună propriului
control, care adesea se realizează prin intermediul unor forţe şi instituţii
specializate cum ar fi: FMI, BIRD, BERD, Banca Mondială.
De asemenea, apar anumite divergenţe de interese chiar în planul intern al
economiilor naţionale ale statelor dezvoltate exportatoare de ISD, între orientările
spre exterior ale investitorilor potenţiali şi interesele generale ale guvernelor
naţionale ale statelor de origine ale acestora, care consideră exporturile de ISD, ca
fiind cauzatoare de efecte negative asupra gradului de ocupare a forţei de muncă
proprii din aceste economii naţionale. Exportul de ISD este considerat adesea drept
export de locuri de muncă de către aceste state. Anumite cercetări empirice asupra
impacturilor exporturilor de ISD bazate pe observaţii de lungă durată au reliefat o
serie de temeri că prin ISD se creează blocări ale blocurilor de muncă în propria
economie naţională.
A rezultat că în urma investiţiilor efectuate în diverse state au apărut cca. 30
000 de noi locuri de muncă în statele primitoare şi o scădere cu numai 6500 a
locurilor de muncă în această ţară. Locurile de muncă apărute pe aceste pieţe în
urma acestor exporturi de ISD sunt însă numai în mică măsură concurente, având
cu prioritate un rol complementar economiilor statelor exportatoare de ISD. O
anumită influenţă există şi tocmai aceasta face ca politicile statelor dezvoltate faţă
de exportul de ISD, mai ales în statele de tranziţie, să fie urmărite cu atenţie şi
interes, corelat cu interesul naţional de protejare a propriilor locuri de muncă.
2.5. Strategii de atragere a investiţiilor străine
2.5.1. Crearea cadrului legislativ favorabil ISD

Page 24

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.24
În condiţiile lipsei de capital autohton, corelate cu existenţa unor
disponibilităţi considerabile de capital în ţările dezvoltate, soluţia investiţiilor
externe în ţările ex – comuniste devine nu numai necesară, dar chiar absolut
indispensabilă pentru economiile naţionale. Având în vedere principiul economiei
de piaţă, cererea de astfel de investiţii fiind foarte mare iar oferta bine controlată,
preţul investiţiilor străine nu poate fi decât mai mare şi greu de suportat. Succesul
acestuia în planul intereselor naţionale ale statelor în tranziţie depinde în mare
măsură de orientarea strategică a acestor factori în corelare şi compatibilitate cu
factori interni şi cu capacitatea de acumulare internă de capital autohton.
Pentru strategiile de tranziţie devine o componentă esenţială tocmai
atragerea şi buna orientare a noilor investiţii private spre ţelurile majore: relansarea
economică, crearea economiei de piaţă şi asigurarea bunei funcţionalităţi a acesteia,
crearea unor condiţii reale de atractivitate a investiţiilor străine pe calea consolidării
acumulării de capital autohton, impulsionarea procesului de creare de noi
întreprinderi private, mai ales în domeniul producţiei de bunuri necesare pieţei deja
conturate, externe şi interne precum şi menţinerea deplinului control asupra
evoluţiei pe termen mediu şi lung asupra economiei naţionale, în scopul asigurării
independenţei economice şi politice, elemente ce vor constitui, multă vreme,
coordonate esenţiale ale existenţei socio-economice a popoarelor.
O atenţie deosebită este acordată de investitorii străini infrastructurii din
statele central şi est-europene, care este apreciată pozitiv în Polonia, Ungaria, Cehia
şi Slovacia şi nesatisfăcătoare în Bulgaria şi România.
Impozitarea societăţilor cu capital străin în totalitate sau chiar parţial se face
diferit de la o ţară la alta, fluctuând între 30 şi 50%. Se aplică politicii de
discriminare a investitorilor autohtoni, lucru ce nu poate fi găsit în practicile
statelor dezvoltate.

Page 25

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.25
Multe state în cauză aplică investitorilor străini tratamente complet egale cu
cele ale investitorilor autohtoni. Chiar dacă la început s-au prevăzut anumite
stimulente pentru aceştia, majoritatea statelor central şi est europene au renunţat la
asemenea facilităţi şi discriminări ale propriilor cetăţeni în favoarea străinilor.
Anumite facilităţi sunt acordate doar unor proiecte deosebite la care, în actualele
condiţii, investitorilor particulari autohtoni nu ar avea posibilităţi financiare de
acces.
În toate statele respective există anumite restricţii care însă sunt similare
celor practicate de statele OECD, iar statele dezvoltate şi investitorii din aceste
state nu la consideră ca obstacole şi măsuri deranjante.
Cercetări de specialitate efectuate la Institutul Est-European din München
relevă că toţi investitorii potenţiali occidentali intervievaţi consideră ca factor
determinant al evoluţiei investiţiile străine directe în ţările de tranziţie regimul
juridic din aceste ţări cu privire la investiţiile străine.
2.5.2. Accelerarea procesului de privatizare
O componentă esenţială a strategiei de atragere de investiţii străine constă
tocmai în accelerarea procesului de privatizare, expresia cea mai elocventă a
tranziţiei spre economia de piaţă, în cadrul căreia un rol deosebit de important şi de
convingător revine creării şi stimulării investiţiilor private autohtone şi formării
unui sector puternic de întreprinderi mici şi mijlocii.
În România, în urma ajutoarelor primite de la Comisia Comunităţii Europene
pentru dezvoltarea sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii, guvernul a alocat în
primii ani de tranziţie 3 miliarde de lei pentru acţiuni de sprijinire a acestui sector,
prin care s-a înfiinţat o fundaţie numită Centrul Român pentru Întreprinderi Mici şi
Mijlocii, care a primit spre gestionare un fond milioane ECU den partea
Comunităţii Europene.

Page 26

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.26
Ca urmare au fost înfiinţate mai multe centre de dezvoltare în diverse zone
ale ţării. În aprilie 1995 existau deja 27 de aşa numite centre de dezvoltare, create
cu sprijin internaţional.
Prin intermediul acestor centre s-au derulat diverse programe de sprijin,
precum programul PHARE de asistenţă financiară gratuită pentru achiziţio nare de
echipamente.
2.5.3. Diminuarea şi eliminarea riscului de ţară
Aceasta constituie o altă componentă strategică în politica de atragere de
investiţii străine. Riscul de ţară care vizează posibilitatea unor pierderi financiare
ale investitorilor străini, urmare a unor probleme survenite în ţara primitoare de
investiţii în legătură cu anumite probleme politice şi macroeconomice, este
coordonata esenţială a investitorilor străini în luarea deciziilor de a investii într-o
ţară sau alta.
Elementele componente ale acestui risc de ţară: politica macroeconomică,
strategia comercială, priorităţile de investiţii, politica şi stabilitatea financiară,
stabilitatea monetară sunt elemente cărora investitorii străini le acordă o deosebită
atenţie.
2.5.4. Integrarea europeană şi euroatlantică
Participarea la procesul de integrare europeană poate fi, de asemenea, o
componentă esenţială a strategiei de atragere a investiţiilor străine. Aşa cum se
precizează în Acordul de Asociere a României cu UE, părţile semnatare sunt…
“convinse că prezentul acord va crea un nou climat pentru relaţiile lor economice şi

Page 27

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.27
în special pentru dezvoltarea comerţului şi a investiţiilor, instrumente
indispensabile pentru restructurarea economică şi modernizarea tehnologică.”
Capitolul III. INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
3.1. Politica investiţională a României în tranziţie
În cadrul unor studii se arată că investiţiile asigură creşterea capitalului fix şi
circulant, ca o mişcare a capitalurilor a căror zonă de deplasare nu se mai opreşte la
graniţele naţionale, devenind o activitate internaţională. Procesul de adâncire a
interdependenţelor economice şi tehnologice dintre economiile naţionale
transformă investiţiile într-o activitate comună transnaţională.
Dacă luăm în considerare realizările economice exprimate prin PIB
înregistrat în ultimii ani de către economiile în tranziţie, în general, şi de către
economia României, în special, şi proiectând trendul rezultat pentru următorii
câţiva ani se desprinde clar concluzia că sectorul privat este încă alarmant de
inferior nevoilor naţionale, iar relansarea economică şi susţinerea ei nu se poate
realiza fără acest sector în plin proces de generalizare. Tranziţia spre economia de
piaţă este însoţită de o periculoasă instabilitate şi incertitudine managerială mai ales
în întreprinderile cu capital total sau parţial de stat.

Page 28

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.28
Starea de uzură fizică şi morală a mijloacelor fixe este destul de avansată în
aceste întreprinderi, în mai multe dintre acestea lucrându-se încă cu utilaje din
generaţia anilor ’70, ceea ce scoate în evidenţă o acută nevoie de retehnologizare,
nevoia unor grabnice proiecte şi acţiuni de investiţii care să asigure înlocuirea
vechilor dotări cu altele de nivel mondial şi de perspectivă.
În România, indicele PIB a evoluat pe tot parcursul acestor ani sub nivelul
anului 1989. Astfel, acest indice cu baza 1989 = 100 a coborât până la 75% în
1993 şi 84,7% în 1995. Principala cauză a acestui declin se regăseşte în scăderea
producţiei industriale care în 1994 se afla la un nivel de 69% faţă de anul 1990,
aceasta participând cu 34,6% la crearea PNB. Pe de altă parte agricultura, cu
rezultatele cunoscute, destul de precare, revenindu-i cca. 20% din PNB, este de
asemenea, un factor cu impact negativ asupra ritmului evoluţiei economiei. Nivelul
PIB, de 38,2 mild. $ din 1990, nu poate fi nicicum atins şi depăşit fără refacerea şi
reînnoirea stocului de mijloace fixe în funcţiune. Cu o rată a investiţiilor de max.
21,9% în 1995, după ce coborâse la 14,4% în 1991, nu se poate prognoza nici o
creştere economică, cel puţin în anii imediat următori, care să asigure evitarea
declinului şi să garanteze o anumită relansare. Nevoia de investiţie a României ar fi
de 8-10-12 mild. $ anual, calculat la o rată a acumulării de minim 30% din PIB al
ţării. Necesarul de investiţie pentru o dinamică cel puţin moderată a economiei
naţionale se situează la o distanţă alarmantă faţă de realizările ultimilor ani....
O opţiune asupra priorităţii între investiţiile străine directe şi investiţiile
autohtone nu poate fi decât în favoarea priorităţii absolute a investiţiilor autohtone.
Orice economist trebuie să fie, de la bun început convins că doar factorul endogen
— acumularea de capital autohton şi încurajarea investitorului autohton — poate da
economiei naţionale conţinut şi viitor în condiţii de independenţă, suveranitate şi
egalitate pe planul relaţiilor economice mondiale. Această strategie este strâns
legată de politica fiscală şi de conceptul naţional de strategie macroeconomică. Ea

Page 29

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.29
este în acelaşi timp un atribut al puterii şi o componentă a tranziţiei spre o piaţă cu
potenţe de integrare în structurile economice şi politice europene şi euroatlantice.
Pe de altă parte, capitalurile vărsate sunt localizate mai ales în domenii
nestrategice, (comerţ, bănci, servicii, turism şi hoteluri), în timp ce în domeniul
producţiei şi mai ales al industriilor de bază, capitalul vărsat nu este deloc în
concordanţă cu cel subscris. Nevărsarea acestui capital este expresia, fie a
nesiguranţei din concepţia investitorului străin, fie în calitatea discutabilă a unor
investitori acceptaţi cu uşurinţă de către partenerii români, fie din lipsă de
informaţii asupra lor şi de posibilităţi de a se informa, fie chiar din necunoaşterea
unor reguli de bază, ale relaţiilor externe economice şi de cooperare. Toate acestea
reliefează, în fond, domenii în care structurile abilitate din România ar trebui să se
implice şi să-l sprijine efectiv şi competent pe investitorul român.
Tabel 2. Caracteristici principale ale statelor est şi central – europene
Ţara
Populaţia
Nr. loc.
Suprafaţa
mil. ha.
PNB
mld. ECU
PNB/loc
mil ECU
2
Polonia
38,5
31,3
73,4
1906
Ungaria
10,3
9,3
32,5
3155
Cehia
10,3
7,9
26,7
2592
ROMÂNIA
22,7
23,8
21,8
960
Slovacia
5,3
4,9
8,7
1641
Slovenia
1,9
2,0
9,8
5158
Bulgaria
8,5
11,1
9,4
1105
Lituania
3,8
6,5
2,3
605
Letonia
2,6
6,5
2,2
846
Estonia
1,6
4,5
6,0
3750
Total
10 state e.c.e.
105,5
107,5
188,3
1785
U.E. 15 state
369,7
323,4
5905,1
15972
Sursa: ECONOMISTUL nr. 812/1996,după Institutul pentru Studii Economice Comparative
Rezultă, din datele de mai sus că, România are serioase rămâneri în urmă

Page 30

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.30
faţă de statele din jur, cu o situaţie politică şi sistem economic anterior similar, dar
cu atât mai mult faţă de statele dezvoltate ale U.E. Ori, este lesne e înţeles că o
alăturare faţă de cei puternici presupune şi impune o pregătire care să dea dreptul
parteneriat veritabil. Nici pentru statele nedezvoltate şi nici pentru U.E. o integrare
fără o ameliorare a marilor decalaje, cel puţin tehnologice, structurale şi legislative,
nu poate fi acceptată.
De altfel, chiar anumite cercuri de cercetători acordă României o serie de
depunctări în analiza şanselor de integrare raportate la situaţia actuală. În studii ale
Societăţii sud – est europene de pe lângă Universitatea din München, instituţie de
referinţă pentru cercuri politice şi economice vest – europene, se fac la adresa
României aprecieri din cele mai dezavantajoase, cum ar fi descrierea situaţiei
economice a României ca “un tablou dezolant...abia în stare să-şi hrănească
populaţia”.
România, ca de altfel toate statele din centrul şi estul Europei, are la rândul
său o serie de motivaţii obiective şi subiective ce stau la baza interesului faţă de
investiţiile străine directe dintre care putem reţine, mai ales, următoarele:
a. Nevoia de capital în vederea retehnologizării, a refacerii economice în urma
restructurării impuse de tranziţia la un alt sistem economic, cel al economiei
de piaţă, constituie o primă mare motivare a interesului de atragere de capital
străin. Trecerea la economia de piaţă presupune câteva mutaţii de esenţă în
structurile economice. Implementarea proprietăţii private ca formă
preponderentă în economie devine o cerere, de prim ordin, a tranziţiei
Fără o rapidă aliniere la cerinţele moderne ale economiei mondiale,
economiile fostelor state comuniste riscă să intre într-un periculos regres.
b. Transferul de tehnologie şi de know-how este de asemenea, una din marile
motivaţii ale interesului faţă de capitalul străin. Este pentru oricine destul de
clar că progresul tehnic atins de lumea dezvoltată trebuie atras în favoarea

Page 31

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.31
economiilor în tranziţie. Ori, una din căile de primă aplicabilitate în
realizarea acestui deziderat poate consta tocmai în asocierea cu parteneri
străini din ţările dezvoltate şi prin atragerea de capital să se faciliteze accesul
la această tehnologie. Prin aceasta, producătorii din ţările în tranziţie vor
putea fi puşi în situaţia de competitivitate pe piaţa mondială şi vor putea avea
acces la piaţa externă cu propriile produse..
c. Preluarea şi aplicarea noilor metode de conducere constituie o
componentă a restructurărilor necesare reuşitei tranziţiei. Printre factorii
sinergici cu efecte determinante în creşterea şi dezvoltarea economică,
managementul tânăr inovativ şi cu rol pozitiv, este considerat de Centrul de
Cercetări Economice din Japonia ca deosebit de important. De asemenea,
fostul cancelar german Helmut Schmit, economist recunoscut, declara cu ani
în urmă că la baza rapidului progres al economiei germane postbelice a stat
buna organizare a activităţii economice şi de producţie, alături de disciplina
specifică acestui popor.
d. Accesul la piaţa occidentală cu pretenţiile sale ridicate, constituie, de
asemenea, o motivaţie serioasă a atragerii de investiţii străine directe.
Produsele obţinute în cadrul unor participări străine la fabricaţie au acces
mult uşurat pe pieţele externe, mai ales dacă şi când acestea se alătură
propriilor realizări ale investitorului străin în ţara de origine. În multe cazuri
rezultatul unor astfel de cooperări, ce au ca obiect realizarea de investiţii şi
produse în comun, se pot bucura chiar de anumite facilităţi la intrarea pe
pieţele statelor dezvoltate, facilităţi ce pot viza diferite autorizări, omologări,
asimilări, etc., precum şi facilităţi de ordin vamal, fiscal sau de altă natură.
3.2. Strategii de atragere a ISD în România

Page 32

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.32
3.2.1. Constituirea cadrului juridic favorabil afluxului de ISD
Principala măsură de facilitare a pătrunderii investiţiilor străine directe în
economia românească a constituit-o Legea nr. 35 din 1991 privind regimul
investiţiilor străine în România.
Apariţia Legii nr. 58/1991 privind privatizarea s-a constituit într-un nou
impuls al atragerii de investiţii străine directe, existând, de acum, baza unor
adevărate parteneriate economico - industriale între firmele româneşti şi firmele din
alte ţări. În baza legislaţiei existente în România, capitalul străin într-o societate nu
mai este limitat, ca proporţie, fiind permise chiar societăţi cu capital străin 100%,
iar societăţile comerciale cu capital total sau parţial străin au acelaşi regim juridic
ca orice alt agent economic autohton.
3.2.2 Integrarea europeană a României – componentă a strategiei de
dezvoltare economică pe termen lung
În Europa, unde România îşi realizează mai mult de jumătate din exportul şi
importul său, este uşor de imaginat ce ar însemna o anumită izolare. Integrarea
României în structurile economice şi politice europene şi euroatlantice nu este
numai o chestiune de opţiune tactică, ci, în primul rând, o problemă strategică
unanim acceptată.
Conştiente de importanţa acestei aderări şi integrări a României în concertul
economic european, în România s-a ajuns la un consens al tuturor forţelor politice
importante, care, semnând în comun Declaraţia de la Snagov, au legitimat strategia
aderării şi au dovedit deplină credibilitate de care România trebuie să se bucure pe
plan european şi mondial în procesul de tranziţie ireversibilă, spre economia de
piaţă...
În relaţiile sale economice, România s-a îndreptat cu consecvenţă spre

Page 33

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.33
amplificarea legăturilor comerciale şi de cooperare cu zona occidentală a
continentului.
Interesele economice şi politice ale României se împletesc cu cele ale întregii
Europe, prin poziţia sa geopolitică, prin importanţa sa economică prezentă şi de
perspectivă, aflându-se la întretăierea celor mai importante căi comerciale. Când
peste 50% din comerţul său exterior se desfăşoară în relaţia cu statele Europei
occidentale, România are nevoie de piaţa europeană, iar aceasta are nevoie de
România.
3.2.3. Definitivarea procesului de tranziţie
Marea majoritate a investitorilor străini vor să evite contactele cu
proprietatea de stat, indiferent sub ce formă se prezintă aceasta, oferind în schimb
varianta achiziţionării. Achiziţionarea de societăţi comerciale, ca formă de
investiţie directă de capital în străinătate, presupune prin definiţie o preluare
cvasitotală sau chiar în totalitate a unei firme străine, fie că se realizează prin
negociere directă, fie că se face prin cumpărarea de acţiuni, este subordonată din
start strategiilor expansioniste ale marilor concerne de natură transnaţională, cu
mare putere economică, deţinătoare de multiple canale de informare şi influenţare a
pieţei, inclusiv a politicilor naţionale ale statelor primitoare de astfel de investiţii.
Pe de altă parte, nici conducerile unor societăţi în care statul deţine pachetul
de control nu este pe deplin liber să acţioneze, fiind, de fiecare dată, condiţionat de
o serie de reprezentanţi ai puterii, cu mai puţină capacitate de a înţelege şi cunoaşte
concret nevoile firmei, dar cu mare influenţă în luarea deciziilor.
Apariţia de noi întreprinderi private, chiar dacă acestea sunt de mai mică
putere economică şi financiară, este, de asemenea, de natură a atrage noi investitori
străini, cunoscut fiind faptul că, la rândul lor, investitorii străini ce doresc a se
extinde pe alte pieţe sunt adesea întreprinderi mici şi mijlocii. Într-un studiu, s-a

Page 34

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.34
arătat că în primul rând firmele interesate în noi investiţii, pentru prima dată în Est,
sunt întreprinderile cu mai puţin de 200 de lucrători. Asemenea întreprinderi care
vor, pentru prima dată, să investească în ţările este – europene reprezintă, potrivit
aceluiaşi studiu cca. 20% din totalul potenţialilor investitori, în timp ce 80% sunt
din rândul celor ce au mai investit deja în această arie geografică.
Ceea ce este esenţial constă în faptul că sectorul privat, chiar incluzând firme
cooperatiste sau de altă natură asociativă, se manifestă ca un factor important şi cu
impact determinant în evoluţia macroeconomică a României (a se vedea tabelul
16).
Tabel 3. Ponderea sectorului privat în principalii indicatori
macroeconomici
în %
Nr.
Indicator
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1
P.I.B.
16,4
23,6
26,4
32,0
35,0
2
Prod. Industrială
...
1,3
3,2
6,2
12,9
14,0
3
Investiţii
4,3
8,1
15,6
26,0
36,8
25,2

4
Comerţ cu
amănuntul
0,8
21,7
45,8
65,0
71,1
70,3
5
Servicii către
populaţie
4,3
29,8
45,6
36,7
44,8
43,3
6
Export
0,2
15,9
27,5
27,9
40,3
40,9
7
Import
0,4
16,1
32,8
27,2
39,2
45,2
Sursa: extras din Raport la Forumul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, 1998,
3.3. Evoluţia ISD în România în perioada de tranziţie
În perioada 1992 – 1997volumul investiţiilor străine în România a crescut,
deşi cu mici reculuri în anii 1995 şi 1997, stocul acestora ajungând de la 87,3 mil.
dolari în 1990 la 1594,8 mil. dolari la finele anului 1997, perioadă în care numărul
de societăţi cu participare de capital străin a crescut de la 1427 la 42464. (vezi

Raport la Forumul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii, 1996, pg. 63.

Page 35

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.35
tabelul 17)
Tabel 4. Dinamica investiţiilor străine în România în perioada 1992 – 1997
Anul
Capital subscris mil. dol.
Nr. Societăţi înfiinţate
Nr. Ţări
Anual
Cumulat
Anual
cumulat
Cumulat
1992
87,3
--
14,27
--
68
1993
129,2
216,5
5897
7324
82
1994
275,0
491,5
11897
19221
104
1995
129,8
621,3
8432
27623
102
1996
650,5
1271,8
10703
38356
116
1997
323,0
1594,8
4108
42464
--
1998**
608,4
2203,2
--
45146
--
Sursa: Raportul anual al BNR privind balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a
României – 1995; ** Tribuna Economică, 4/23 ian. 1997 date al 27.12.96
Analiza datelor de mai sus reliefează, totodată, o creştere a volumului mediu
de capital extern pe firmă – investiţie de la 61.177 dolari la 78.627 dolari în aceeaşi
perioadă, cu toate că în anii 1991 acest nivel a fost de numai 21.909 dolari pe firmă,
iar 1993 chiar de 15.393 dolari, creşterile mari înregistrându-se în 1994 şi 1995, la
care modificarea Legii nr. 35 privind investiţiile străine prin creşterea plafoanelor
capitalului extern a avut o influenţă decisivă.
Volumul mediu, relativ mic, de capital străin pe firmă, este în concordanţă cu
orientarea acestor investiţii, în cea mai mare parte, îndreptate spre sectoare cu şanse
sporite de recuperare rapidă cum ar fi comerţul, turismul, investiţii şi servicii,
industria alimentară şi uşoară, sectoare care nu necesită investiţii de mare
anvergură.
Investiţiile străine în România provin, în cea mai mare parte, din zona
Uniunii Europene (peste 59% ca valoare şi peste 39% ca număr de investitori).
Ponderea mai mare în structura valorică decât cea fizică atestă faptul că aceşti

Page 36

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.36
investitori au alocat volume specifice mai mari pe fiecare investiţie, demonstrând
astfel seriozitatea şi garanţia de perspectivă a acestor parteneri. Asemenea concluzii
se degajă şi din analiza investiţiilor provenite din America de Nord cu o pondere de
10% în volumul investiţiilor şi de 6% în numărul total de investitori, în timp ce
investiţiile străine provenite din Asia şi mai ales din Orient denotă investiţii
specifice mici, dispersate într-un mare număr de societăţi.
Tabel 5. Structura I.S.D. în România la nivelul anului 1995
Provenienţa
Pondere în ISD
Pondere în total
investitori
TOTAL
100,0
100,0
Europa occidentală
59,0
39,0
Asia
16,0
15,0
America de Nord
10,0
6,0
Orientul Mijlociu
7,0
30,0
Altele, incl. Europa de est
8,0
10,0
Sursa: ŞTIRI A.R.D. nr. 74 din 19 ianuarie 1996, pag. 2
Sub aspectul distribuţiei sectoriale a investiţiilor străine rezultă că principala
ramură consumatoare de ISD o constituie industria alimentară cu o pondere de
15,5%, urmată de industria construcţiilor de maşini cu 9,8%, turismul, cu 6,7% şi
industria uşoară cu 5,4%. Lipsa de informaţie de detaliu nu permite însă o analiză
de mai mare substanţă a acestor orientări de ramură a investitorilor şi nici concluzii
de mai mare pertinenţă, mai ales în ce priveşte şansa de a orienta investitorii spre
ramurile şi sectoarele de interes major macroeconomic.
3.4. Aspecte critice privind ISD în România
Anumite disfuncţionalităţi reclamate de investitorii străini, care de altfel nu
sunt specifice numai României, ci şi altor economii în tranziţie trebuie să fie luate
în considerare şi prin măsuri adecvate să fie înlăturate.

Page 37

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.37
a. Dreptul de a dispune de terenuri pe care sunt amplasate ISD constituie
o problemă mult reproşată atât legislaţiei româneşti, cât şi celei bulgare, mai ales în
situaţiile unor investiţii de 100% capital străin. Concesionarea pe termen de 99 ani
sau pe durata de funcţionare a investiţiei este privită ca o soluţie agreabilă, de
compromis. Discuţiile cu mulţi investitori străini de mărime medie şi mică relevă
că aceştia nu sunt deosebit de interesaţi în cumpărarea terenurilor, care este o
cheltuială anticipată, cu termen lung de recuperare, în timp ce concesionarea
reprezintă o cheltuială curentă, trecută imediat pe costuri şi recuperată astfel în timp
foarte scurt.
b. Birocraţia în aplicarea unor legi este de asemenea reproşată nu numai
României, ci şi Poloniei, Cehiei, Bulgariei, care constă mai ales în lungul şir de
documentări, aprobări, justificări şi, nu în ultimă instanţă, atunci când este vorba
chiar de majorări de capital prin reinvestirea profitului, extinderea ariei de activităţi
etc.
c. Starea de instabilitate economică şi valutară este, de asemenea, un
impediment serios prin lipsa de siguranţă în ce priveşte concluziile studiului de
fezabilitate mai ales legat de posibilitatea de recuperare a investiţiei şi de garanţia
obţinerii profitului scontat.
Situaţia economică a României din ultimii ani şi perspectivele ce se pot
întrevedea sunt de natură a elimina temeri de genul de mai sus în cazul economiei
româneşti. Conform datelor publicate de BNR în Raportul Anual privind Balanţa
de plăţi şi poziţia investiţională a României, după declinul economic din anii 1991
– 1992, când PIB a coborât la 28,8 mild. dolari (1991), respectiv 19,6 mild. dolari
(1992), cu începere din 1993 apare trendul ascendent, acest indicator fiind de 26,4
mild. dolari în 1995, cu tendinţă ascendentă pentru următorii ani, ca de altfel şi în
celălalte state în tranziţie, foste socialiste (vezi tabelul 19).
Tabelul 6. Evoluţia PIB în statele central – europene în mild. dolari

Page 38

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.38
Ţara
-anii-
1994
1995
1996
1997
2
PIB
PIB PIB/Loc
1
PIB PIB/Loc
1
PIB PIB/Loc
1
PIB PIB/Loc
1
97/94
România
29,2
1101
34,3
1316
35,2
1453
44,8
1682
1,53
Rep. Cehă
36,1
3104
44,9
3635
47,4
4141
49,8
4580
1,37
Polonia
92,7
2271
121,2
2591
139,0
3043
142,1
3460
1,53
Ungaria
41,5
3794
45,2
4065
46,5
4339
51,3
4664
1,23
1) media ultimilor trei ani; 2) date estimative;
Sursa: Piaţa Financiară nr. 12/1996, pg. 118.
d.
O problemă extrem de sensibilă şi cu efecte importante,
atât pe termen scurt şi mediu, cât şi pe termen lung, o constituie banca de
informaţii şi mişcarea informaţiilor privind starea economică ce stă la baza
deciziilor investiţionale. În cazul României, investitorii străini reclamă chiar o
ştrangulare a fuxului de informaţii şi op calitate necorespunzătoare a acestuia.
Această situaţie este vizibilă chiar şi la nivelul celor mai accesibile date oferite
pieţei de către structurile şi autorităţile abilitate în acest scop în România
O propagandă cu mai mare susţinere şi de mai largă răspândire, la care se
adaugă nevoia folosirii de canale recunoscute prin eficienţa lor şi prin gradul de
credibilitate, este tot atât de necesară precum măsurile menţionate pe plan legislativ
sau macroeconomic, pentru a da ISD în România impulsuri eficace şi benefice
economiei româneşti
5
Lipsa de materiale documentare asupra României, în bibliotecile unor
institute de cercetări economice din Europa, trebuie eliminată cu mare grabă pentru
ca studiile despre România să nu se mai bazeze pe informaţii eronate şi uneori voit
deformate, furnizate de persoane sau instituţii din afară şi nu întotdeauna de bună
intenţie.
e. În planul acumulării de capital autohton şi al privatizării, ca factori
5
Raport la Forumul naţional al IMM – 1995, pag. 18

Page 39

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.39
prioritari şi determinanţi, măsurile luate şi aplicate până în prezent, având mai mult
un caracter permisiv şi mai puţin stimulativ, s-au reflectat în cele din urmă în
crearea unui important număr de firme private în cele mai multe sectoare ale
economiei naţionale. Astfel, la nivelul lunii septembrie 1997, în România existau
468207 firme cu capital privat, inclusiv cele provenite din sectorul de stat iar în
cadrul acestora, 224700 erau întreprinderi private ale întreprinzătorilor particulari-
persoane fizice şi asociaţii familiale.
3.5. Aspecte şi propuneri de accelerare a redresării economice
Câteva măsuri pot fi propuse, ele fiind de altfel sesizate şi în alte lucrări sau
dezbateri publice, izvorâte şi din observarea directă a unor activităţi concrete:
a. Îmbunătăţirea legislaţiei fiscale, concretizată în reducerea nivelului
general de fiscalitate, este o primă condiţie a acestor perspective. Argumentul
invocat adesea de unii experţi, cum că presiunea fiscală în România este inferioară
altor state, nu poate fi acceptat de un economist care se doreşte a fi corect. Nu
presiunea fiscală este cea determinantă, ci volumul de venituri ce rămâne
contribuabilului pentru existenţă şi acumulare. Un procent, fie el oricare, (40% sau
60%) ce ar rămâne românului nu este tot la fel de plin de valoare ca un procent –
fie el 30% sau 45%, rămas suedezului sau japonezului, spre exemplu. Anularea
impozitului pe profit pentru partea ce se reinvesteşte în anumite sectoare este un
stimulent efectiv şi eficient. În practica altor state se găsesc exemple convingătoare.
Germania occidentală de după război a aplicat cu succes asemenea fiscalităţi, iar
rezultatele au justificat, orientarea respectivă.
b. O altă facilitate poate consta în modificarea momentului plăţii TVA.
Achitarea lui la livrarea mărfii şi recuperarea la încasarea acesteia constituie de fapt
o creditare a statului de către întreprinzător. În cazul importurilor acest fapt este şi

Page 40

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.40
mai elocvent, deoarece importatorul achită TVA la graniţă şi apoi urmează a-l
recupera pe măsura desfacerii mărfurilor importate de-a lungul a câtorva luni. Când
mărfurile importate sunt bunuri destinate investiţiilor acest lucru nu numai că
îngreunează situaţia economică a importatorului, dar conduce şi la o scumpire a
investiţiei cu efecte atât asupra costurilor de producţie, cât şi asupra capacităţii
investiţionale a investitorului român. Aceasta face ca un importator să ceară credite
cu dobânzi destul de mari pentru achitarea TVA şi apoi, dacă marfa nu se încasează
imediat să ceară după trei luni rambursarea TVA aferente nevânzărilor (adică
valorii mijloacelor fixe investite), care, dacă îi este rambursată, atunci acest lucru se
realizează încă peste o lună, dobânda aferentă acestui împrumut destinat achitării
TVA la nivelul achitat fiind un cost asumat. Deci întreprinzătorul creditează statul
pe 3 – 4 luni cu valoarea TVA, fără nici o dobândă în timp ce el achită băncii
dobânda cuvenită (de 5 – 6% pe lună).
c. Prin revizuirea unor prevederi din legislaţia referitoare la impozitele şi
taxele locale s-ar asigura întreprinzătorilor şanse sporite de acţiune.
d. Un domeniu important al începutului de relansare economică şi al
implementării economiei de piaţă îl poate constitui, de asemenea, stabilitatea
monetară şi sprijinul de stat în garantarea creditelor mai ales a celor pentru
investiţii, care pot oricând avea suport garant însăşi investiţia ca atare. O asemenea
practică ar constitui pentru investitorul român un avantaj real în atragerea de
parteneri externi şi de investiţii străine.
e. Calitatea investiţiilor efectuate de investitorii străini constituie o latură
asupra căreia o aplecare a cercetării economice mai are încă un oarecare cuvânt de
spus. Cel puţin la o primă şi doar sumară analiză apar o serie de caracteristici care
necesită discuţii. Desigur că, din punctul de vedere al investitorului străin, orice
cumpărare de active sau de valori mobiliare, plasamente de orice fel reprezintă o
investiţie. Lucrurile se complică însă în cazul cumpărării de active, privit din

Page 41

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.41
punctul de interes al economiei naţionale a ţărilor primitoare de ISD. Simpla
vânzare de capacităţi de producţie supuse privatizării şi achitarea de către un străin
a contravalorii acesteia este mai întâi un act clasic comercial, în care se vinde un
bun pentru care se încasează un preţ. Economia naţională îşi diminuează
patrimoniul material şi obţine o sumă de bani, care în prima fază nu joacă rolul de
investiţie.
După actuala legislaţie, aceste sume pot fi utilizate în orice alt scop, deşi sub
aspect strici contabil ele se pot compara cu amortizările mijloacelor de producţie şi
ar trebui să fie, prin lege, destinate doar refacerii stocului de active corporale. Cum
însă statul îşi reduce, în mare parte, rolul de titular de investiţie, cu excepţia
unităţilor economice de importanţă strategică din administrarea statului, care însă,
îşi au propriile urme de finanţare ale proiectelor de dezvoltare, sumele provenite
din vânzarea de active în procesul de privatizare îşi pierd identitatea şi pot deveni
surse de acoperire a altor destinaţii bugetare. Într-o asemenea situaţie, vânzarea de
active prin privatizare, deşi atrage capital străin, la nivelul preţului de vânzare, nu
pote fi considerată investiţie.
Rezultă din această analiză că pentru ca o investiţie străină să-şi joace pe
deplin acest rol aceasta trebuie să ase reflecte neapărat în crearea de capacităţi de
producţie de bunuri materiale sau de servicii, cu efect concret în noi locuri de
muncă şi bineînţeles, în aport efectiv la creşterea stocului de factori de producţie.
În ceea ce priveşte încasările din vânzarea activelor în procesul de
privatizare, fie în lei, fie în valută, acestea se pot şi trebuie să fie depozitate separat,
distinct, administrate în direcţia rolului lor ca surse de finanţare a unor investiţii.
Acest lucru ar fi în deplină concordanţă cu legea contabilităţii, precum şi cu
Hotărârile de guvern legate de evidenţa contabilă care prevăd expres că sumele
provenite din vânzări de active, ca şi din vânzări de componente sau subansamble
din casări de fonduri fixe se constituie în surse de dezvoltare, deci de investiţii

Page 42

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.42
pentru refacerea şi creşterea stocului e fonduri fixe consumate.
Propunerea ce rezultă din cele de mai sus este de a se constitui un Fond
Naţional de Reinvestire şi Dezvoltare Economică, alimentat din sumele intrate prin
vânzarea capacităţilor de producţie şi a altor active supuse privatizării, fie în valută,
fie în lei şi destinate în exclusivitate finanţării de noi proiecte de investiţii
productive. Acest fond va trebui alimentat, de asemenea, cu sume provenite din
străinătate sub formă de diverse ajutoare nerambursabile sau rambursabile,
destinate sprijinirii tranziţiei. Se poate lua ca element de referinţă activitatea
invesţională din Germania, după cel de-al doilea război mondial, prin renumitul
Plan Marshall.
Acesta va putea fi supus în principiu următoarelor reguli şi condiţii de
utilizare:
1. Existenţa unor proiecte viabile, verificate şi documentate, supuse aprobării
unui organ consultativ format din experţi în materie şi neutri. Acestea trebuie să
răspundă unor nevoi reale ale economiei naţionale, cum ar fi: crearea de locuri e
muncă în zone afectate de şomaj, producerea de bunuri performante şi cerute de
piaţa internă şi mai ales externă, competitive pe plan internaţional, să fie
reprezentate de întreprinzători particulari, mai ales din categoria tinerilor, să aibă
pregătirea necesară abilitării de a conduce şi aplica proiectul propus, să se înscrie în
programele strategice macroeconomice naţionale sau regionale, etc.
2. Existenţa unei garanţii morale a investitorului sau grupuri de investitori
asociaţi, inclusiv a unor garanţii materiale rezultate fie din proiect, fie din alte
forme de garantare.
3. Aportul personal al investitorului cu capital, propriu sau obţinut prin
asociere cu alte persoane, care să garanteze buna gospodărire a capitalului primit.
4. Menţinerea ipotecii asupra investiţiei până la recuperarea capitalului
investit din fondul naţional.

Page 43

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.43
5. Instituirea unui sistem de creditare prin care să se împiedice cu
desăvârşire accesul la banii lichizi, creditul fiind utilizat prin achitarea facturilor
ocazionate de realizarea investiţiei pe măsura materializării proiectului în cauză.
6. Dobânzile nu vor putea fi mai mari decât necesarul strict de administrare a
acestor fonduri, fără a aduce nici un profit.
7. Administratorul de jure trebuie să fie Ministerul de Finanţe, dar controlat
de o autoritate de stat abilitată şi competentă.
8. Alte condiţii care să garanteze utilizarea acestor fonduri exclusiv pentru
proiectele prezentate şi însuşite de organismele abilitate cu verificarea şi
certificarea lor.
9. Fondul trebuie să reîntregească pe măsura încasării ratelor sau tranşelor de
achitare a activelor vândute sau pe măsura rambursării creditelor deschise şi apoi
redirijat spre alte proiecte productive.
Acestea sunt doar câteva componente ale unei strategii menite a
încuraja investiţiile în ansamblul lor şi de a crea baze solide de atragere de
investitori străini ca o componentă importantă în programul de dezvoltare
economică şi pregătire a condiţiilor de integrare economică europeană, de aderare
la Comunitatea Europeană în spiritul Acordului de Asociere şi al programului
strategic al României privind dezvoltarea economică pe următorii ani.
Capitolul IV. MODALITĂŢI DE CREŞTERE A ISD ÎN
ROMÂNIA
4.1. Impactul ISD asupra economiilor în tranziţie a ţărilor beneficiar

Page 44

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.44
4.1.1 Evaluarea consecinţelor investiţiilor străine directe
Investiţiilor străine directe sunt de multe ori un subiect controversat în ţările
beneficiare, ţările din CAER nefăcând excepţie. Există susţinători ai investiţiilor
străine directe care pun accentul pe noi slujbe, transferul de tehnologie şi alte
beneficii, şi există critici care sunt împotriva nivelului scăzut de folosire a
resurselor locale de către întreprinderile străine şi a costurilor concesiilor fiscale
făcute pentru atragerea investiţiilor străine. Ei au argumentat că investiţiile străine
contribuie puţin la dezvoltarea acestora datorită unui imput scăzut al resurselor
locale sau datorită mulţumirii locale.
Sunt două impacte majore ale investiţiilor străine directe asupra ţărilor
CAER:
1. Asupra PIB (investiţiile străine directe contribuie la
creşterea clară a PIB);
2. Asupra restructurării întreprinderilor naţionale
Investitorii străini au propria experienţă cu economia de piaţă aşa că ei sunt
în posesia cunoaşterii metodei prin care se restructurează o companie în mod optim.
Obţinerea controlului printr-un proces de privatizare bine administrat este cheia
restructurării cu succes.
De asemenea sunt alte efecte ca: creşterea productivităţii, a vânzărilor locale
şi a exportului (după o perioadă de creştere a importului). Dar care sunt problemele
principale implicate în evaluarea impactului investiţiilor străine directe intr-o ţară
beneficiară. Analiza economică trebuie să fie lărgită pentru a include dimensiunile
cantitative şi calitative a investiţiilor străine.
Este dificil să facem generalizări privind consecinţele investiţiilor străine
directe; oricum mulţi analişti sunt de acord că evaluarea investiţiilor străine directe
trebuie să includă mai mult decât efectele cantitative ca de exemplu multiplicatorul

Page 45

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.45
locurilor de muncă, în final trebuie judecate în funcţie de contribuţia lor la
competitivitatea ţării beneficiare.
Cum contribuie investiţiile străine directe la productivitate? Pentru a
răspunde la aceasta este necesar să diferenţiem mai multe tipuri de operaţii
multinaţionale (orientate spre piaţă) care caută să obţină profit de la clienţi locali.
Mai puţin obişnuite sunt organizaţiile “orientate spre export” care nu sunt
preocupate de piaţa local. În ţările Europei Centrale şi de Est primele investiţii
străine au fost orientate spre piaţă. În plus doar puţini investitori au fost implicaţi de
extragerea de resurse naturale şi mai puţini de organizaţii orientate spre export.
Extracţia de resurse naturale poate creşe competitivitatea ţării beneficiare
prin deschiderea de noi pieţe în străinătate, în timp ce investiţiile orientate spre
piaţă, în mod tipic, nu o poate face. Investiţiile orientate spre piaţă, pe de altă parte,
vor fi în mai mare măsură capabile să afecteze antreprenorii locali.
Investiţiile străine directe orientate spre piaţă pot creşte avantajul competitiv
al unei ţări. Aceste efecte se pot clasifica în patru categorii:
- Dezvoltarea legăturilor “din spate” (legate de aprovizionare) şi a
legăturilor “dinainte” (legate de marketing);
- Introducerea unor bunuri complementare (tehnologie, management şi
competenţă organizaţională;
- Ridicarea standardelor legate de calitatea produselor şi aşteptările
consumatorilor indigeni;
- Stimularea întreprinzătorilor locali şi a concurenţei.
Legăturile din spate şi dinainte sunt cele mai des citate în analiza beneficiilor
relative ale investiţiilor străine directe asupra ţării beneficiare. Firmele
multinaţionale stabilesc legături dinapoi prin achiziţionarea de bunuri şi servicii de
la furnizorii locali. În felul acesta putem măsura cum o activitate sau alta

Page 46

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.46
stimulează o reacţie în lanţ care duce la beneficii multiple pentru economia
beneficiară.
Legăturile înainte apar prin canalele firmelor de marketing (en gross şi au
detail) sau când producţia finală serveşte ca un bun intermediar în producţia altor
bunuri şi servicii. Pentru investiţiile străine directe orientarea spre piaţă, canalele au
detail şi distribuţia înainte sunt cruciale. În general cu cât aceste legături sunt mai
dezvoltate cu atât sunt mai mari beneficiile economice ale unei investiţii.
Alte criterii folosite pentru a aprecia competitivitatea ţării beneficiare sunt
calitative. Acestea pot fi de mai mare importanţă decât cele cantitative dar sunt
mult mai dificil de măsurat. Principalele efecte calitative ale investiţiilor străine
directe asupra competitivităţii naţionale cuprind ultimele trei categorii enumerate
mai sus. Firmele multinaţionale orientate spre piaţă pot încuraja concurenţa prin
transmiterea practicilor de concurenţă globală în economia gazdă. Cel mai
important efect al investiţiilor străine directe este reaşezarea lanţului activităţii
economice pentru a întâlni cererea consumatorului după prăbuşirea sistemului
normativ din economia de tranziţie.
4.1.2. Analiza legăturilor înainte şi înapoi
Analiştii impactului economic sunt îngrijoraţi că un nou instrument duce la
un efect multiplicator prin intermediul unui lanţ de activităţi economice
interdependente. Impactul cantitativ asupra investiţiilor străine directe
multinaţionale într-o economie beneficiază, prin lanţul ei de activitate cuprinde
procesul de multiplicator şi legăturile înainte şi înapoi. Acest lucru necesită
explicaţii. Înţelegerea extinderii acestei legături este importantă atât pentru firme
cât şi pentru ţări. De exemplu puternice legături înapoi implică faptul că inputurile

Page 47

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.47
sunt întotdeauna disponibilităţi într-o economie regională care pot reduce costurile
de transport şi de inventar.
Intr-un context internaţional puternice legături înapoi reduc costurile
bunurilor şi serviciilor deoarece inputurile pot fi cumpărate local.
Industriile se categorisesc în funcţie de legăturile înainte şi înapoi pentru a
aţinti sectoarele cheie sau polii creşterii pentru dezvoltarea economică. Acest lucru
înseamnă măsurarea puterii legăturilor industriale. Când o industrie nu a existat
într-o ţară beneficiară, legăturile măsurate pentru economiile dezvoltate a servit ca
indicator de referinţă ai legăturilor interindustriale, reflectând o structură
fundamentală de producţie.
Această linie de cercetare a fost folosită pentru a evalua impactul investiţiilor
străine directe asupra economiei gazdă în anii 70-80. Studii statistice ale
companiilor multinaţionale şi ale legăturilor au descoperit activităţi de import nu au
decât firmele naţionale. S-a descoperit că procurarea de resurse locale a crescut
odată cu creşterea investiţiilor străine directe în respectivele economii.
Studiile statistice ale impactului investiţiilor multinaţionale în Irlanda
confirmă acest lucru. În evaluarea legăturilor peste timp există diferite aşteptări în
funcţie de tipul de investiţie. In general producătorii orientaţi spre piaţă preferă să
se aprovizioneze local pentru a evita tarifele şi costurile de transport dar pot fi
constrânşi şi de absenţa ofertei locale, a unor resurse de proastă calitate.
Legăturile înapoi pot varia pentru fabrici asemănătoare. În ceea ce priveşte
legăturile înainte, investiţiile orientate spre piaţă depind de pieţele locale.
Generarea legăturilor înainte sau vânzarea către firme locale reprezintă o
necesitate. Este tocmai scopul pentru care ele intră în economia gazdă. În
economiile în tranziţie un impact major al investiţiilor străine directe poate fi găsit
în ,pieţizarea, adică crearea unei infrastructuri care permite pieţelor să funcţionez
efectiv.

Page 48

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.48
Investiţiile străine directe orientate spre piaţă vor sprijini aproape automat
afaceri au detail prin intermediul legăturilor înainte create în ţările central şi est
europene. În timp structura ţărilor mai puţin dezvoltate se poate transforma într-o
structură asemănătoare economiilor dezvoltate. Legăturile în economiile de
tranziţie nu reflectă global industriile competitive. Ele ridică aceeaşi problemă ca şi
a ţărilor în curs de dezvoltare unde investiţiile străine au creat întregi industrii care
înainte nici nu existau.
4.1.3. Analiza input-output şi conceptul de multiplicator
Această secţiune recapitulează tehnicile implicate în măsurarea legăturilor
luate din oricare tabel input-output. Modelele input-output sunt baza tuturor
analizelor şi a legăturilor şi a modelelor de impact. O scurtă privire a subiectului se
poate dovedii a fii folositoare: tabelele input-output sunt constante cu date asupra
fluxurilor detaliate într-o industrie în cadrul unei economii, cu informaţii despre
averea finală şi despre producţia totală. Baza pentru analiza de multiplicator este o
imagine statică a unei economii la un anumit moment în timp. Tabelul furnizează
date despre cererile producţiei de la alte industrii şi date despre furnizori către toate
industriile. Tabelele includ averea finală şi producţia totală a unei economii.
Pentru a măsura impactul total al unui nou proiect în economie schimbările
cererii de la alte industrii trebuie să fie determinate. De exemplu vânzarea în
valoare de 1 mil. $ a oricărui produs “P” furnizează un impact iniţial direct de 1
mil. $ asupra economiei. Evident activitatea principală va necesita resurse diferite.
Banii cheltuiţi cu aceste produse materiale, servicii şi forţă de muncă vor forma
cheltuielile sau impactul indirect.

Page 49

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.49
Mecanismul folosit pentru măsurarea cheltuielilor totale indirecte este tabelul
static pentru input-output. De aceea acum urmează o discuţie abstractă privind
metodologia input-output.
Să considerăm o economie simplă având doar două sectoare. Producţia totală
din fiecare sector este suma averilor intermediare şi a averilor finale, sau:
Xi = Zii + Zij + Fi
Xj = Zij + Zjj + Fj
Unde:
Xi = producţia totală a sectorului “i”;
Zij = producţia sectorului “i” folosită ca materie primă în sectorul “j”;
Fi = cererea finală în sectorul “i”.
Prin împărţirea fluxurilor interindustrie la producţia totală obţinem matricea
coeficientului tehnic “A”. Matricea coeficientului este un set de relaţii de producţie.
Zii
Zij
aii aij
Xi
Xj
A =
=
aij ajj
Zij
Zjj
Xi
Xj
Deoarece producţia totală este egală cu suma fluxurilor interindustrie si a
producţiei finale putem deriva următoarea ecuaţie care poate fi rezolvată ca:
X = AX + F
Sau:
X = (I – A) –1

Page 50

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.50
Termenul este inversa lui Leontief, ecuaţie care este larg folosită ca bază
pentru analiza impactului economic, dar este foarte uşor de a o interpreta greşit sau
de a o folosi greşit îi special când se aplică fără o informaţie generală. Sumele
coloanelor inversei lui Leontief furnizează multiplicatorii care măsoară impactul
total economic, ba chiar reprezintă medii bazate pe relaţiile preexistente in relaţiile
industriale.
Multiplicatorul derivat din modelele I-O cuprinde atât impactele directe cât
şi cele indirecte. Prin adăugarea la modelul simplu a unei linii cu plăţile pentru
forţa de muncă (salarii) şi a unei coloane cu modelele de cheltuieli (înclinaţia
marginală spre consum a oricărui tip de produs), multiplicatorii derivaţi din inversa
lui Leontief încorporează impactele induse. Acestea sunt cheltuieli adiţionale
rezultând din creşterea câştigurilor rezidenţilor unei ţări ca rezultat al creşterii în
cererea finală.
Cu mici modificări ale modelului simplu de mai sus multiplicatorii pot fi
schimbaţi pentru analiza producţiei totale, venituri totale şi a impactului forţei de
muncă. Tipic în analiza impactului analistul trebuie să se refere la tabelele existente
pentru a determina impactul oricărei schimbări de creştere în cererea finală.
Datele dintr-un tabel I-O furnizează măsuri cantitative gata făcute a
legăturilor înainte şi înapoi. Virtutea tabelelor este că surprind complexitatea
legăturilor înainte şi înapoi între industrii la un moment dat. Termenii înainte şi
înapoi devin intuitivi când se consideră matricea I-O. O schimbare în producţia
unui sector cere o creştere a producţiei la toţi furnizorii lui. Aceasta este o legătură
înapoi.
Pe de altă parte o producţie crescută în sector înseamnă că există cantităţi
adiţionale disponibile a fi folosite ca imputuri ca resurse în alte sectoare. Acestea
sunt legături înainte. Legăturile înainte sunt de obicei calculate prin transpunerea
într-un tabel standard I.O într-un tabel de ofertă I-O şi apoi calculând inversa lui

Page 51

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.51
Leontief. Pe scurt legăturile înapoi măsaoră puterea relaţiilor cu furnizorii în timp
ce legăturile înainte măsoară forţa pieţei de a vinde produsul (incluzând
marketingul direct înspre consumator ).
Analiza I-O a fost baza analizei impactelor dar în ţările central şi est
europene unde un tabel I-O detaliat există, analiza impactului unei noi firme asupra
economiei prezintă unele probleme deosebite: deoarece este o nouă industrie,
legăturile ei nu sunt cuprinse în tabelul I-O. Oricum analişti folosesc adesea
industriile existente ca un ghid pentr-u ce se va întâmpla odată cu apariţia unei noi
firme. În aceste cazuri unde industria nu există , un tabel I-O poate fi încă folosit
dar analistul trebuie, înainte de toate, să aibă un stoc de bunuri pe care noua
industrie îl va cumpăra şi în al doilea rând să facă presupuneri despre felul în care
legăturile se vor forma şi despre efectul noii industrii asupra economiei.
Una dintre presupuneri, subliniind metodologia I-O, este aceea că producţia
este caracterizată de coeficienţii ficşi ai tehnologiei aşa cum îi găsim în matricea
“A”. Toate companiile din cadrul unei industrii sunt considerate a avea aceeaşi
tehnologie şi aceleaşi modele ale furnizorilor de materii prime şi materiale.
Metodologia I-O a fost adesea criticată pentru această presupunere. Mai mult decât
atât aceste tehnici nu pot fi aplicate investiţiilor străine directe ale economiilor
aflate în tranziţie deoarece relaţiile stabile inter-industriale au fost distruse. Firmele
multinaţionale se pot introduce într-un tabel I-O.
Oricum natura procesului de multiplicator poate fi diferit de la o ţară la alta.
Un studiu de caz asupra investiţiilor Coca Cola în Polonia şi România ne arată că
efectele asupra ţărilor beneficiare pot fi diferite. Cu alte cuvinte din cauza naturii
economice din Polonia şi România, reţeta locală folosită pentru producerea băuturii
binecunoscută poate fi diferită. Analize generale şi interviuri au fost necesare
pentru a obţine datele primare ale efectelor de prim rang. Datorită naturii
tranziţionale a economiei efectele de rundă secundă au fost de asemenea estimate

Page 52

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.52
din rezultatele analizelor generale. Studiul a descoperit că efectele rundei terţe şi
cvarte au fost neglijabile sau nedeterminate.
4.2. Analiza răspunsurilor la chestionarul (despre investiţiile
străine directe în România) trimis la companiile britanice
Chestionarul despre investiţiile străine directe disponibil pentru oricine la
CERT a fost trimis prin poştă la sfârşitul lui iunie 1996 în special la directori
(uneori la preşedinţi sau la şefi executivi) ai primelor 508 companii britanice
selectate în funcţie de viitorul lor.
Chestionarul a fost conceput pentru a obţine date de primă calitate privind
nivelurile actuale ale investiţiilor străine directe în România. După două luni de la
data la care a fost trimis, doar 21 se răspunsuri folositoare au fost returnate dându-
ne astfel o rată de răspuns de 4,1%. Au fost de asemenea un număr de 30 de
răspunsuri care din diferite motive ca politica de firmă, lipsa timpului necesar s-au
scurtat pentru recompletarea acestui chestionar. Din cele 21 de firme care au
răspuns doar 4 (19% din cei care au răspuns s-au gândit să facă investiţii directe în
România încă de la începutul lui 1990); printre ele doar una a raportat că a făcut cel
puţin o investiţie directă în România de la începutul lui 1990. Suma totala este de
0,5 milioane dolari. Alte 3 companii au indicat că s-au gândit la cel puţin o
oportunitate de investiţie specifică. Alte 3 firme care au evaluat proiectul au respins
investiţiile în România.
Marea majoritate (15 companii) nu au considerat oportune investiţiile in
România. Oricare dintre aceste 3 firme dintre cele care au răspuns au raportat că
politica companiei este să nu investească în afara Marii Britanii. Din cele 12 firme

Page 53

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.53
care ar putea să investească în străinătate şi nu au investit în România, 9 au raportat
că s-au gândit la investiţii în alte ţări central şi est europene.
Tabel 7.
Activităţi de investiţii
Număr de companii
A făcut sau s-a gândit la cel puţin o investiţie
4
A făcut cel puţin o investiţie
1
S-au gândit la oportunitatea de a investi
3
Niciodată nu s-au gândit la a investi
15
4.2.1 Condiţiile economice, sociale şi politice
Sunt o mulţime de diferenţe interesante intre companiile care niciodată nu s-
au gândit să investească în România şi acelea care au investit s-au gândit să facă o
investiţie directă în România. Riscurile afacerii, incertitudinile privind prospectele
economice, riscul instabilităţii politice şi problemele de mediu sunt semnificative
pentru companiile care nu s-au exprimat în ceea ce privesc investiţiile în România,
sugerând că aceste companii vestice tind să acorde o mult mai mare importanţă
decât ar trebui impedimentelor create de aceste riscuri.
Pe de altă parte riscul ca exproprierea sau naţionalizarea sunt văzute ca mult
mai importante la aceste companii care s-au gândit să facă cel puţin o investiţie
directă în România. De asemenea aceste companii care au investit acordă o mai
mare importanţă riscurilor legate de rata de schimb şi o mai mică importanţă
calităţii infrastructurii fizice, toate acestea apărând în contradicţie cu aceia care nu
au experienţa investiţiilor directe în România.
Tabel 8. Percepţia impedimentelor de către investitorii britanici
Impedimente
Cu experienţă Fărăexperienţă
1. riscurile afacerii
3,5
4,0

Page 54

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.54
2. incertitudine privind prospectele economice
3,5
4,1
3. riscul exproprierii şi naţionalizării
4,5
3,6
4. riscul instabilităţii politice
3,0
3,8
5. riscuri legate de rata de schimb
4,0
3,7
6. infrastructură fizică inadecvată
3,0
3,3
7. infrastructură comercială inadecvată
3,5
3,6
8. incertitudini legale şi administrative
3,8
3,6
9. probleme legate de mediu
3,5
3,2
Nivele de importanţă 1= foarte neimportant ; 5=foarte important
Primele 6 probleme importante legate de investiţiile străine directe în
România pentru companiile cu experienţă în această ţară sunt:
1. Riscul exproprieri şi naţionalizării…………..4,5
2. Riscuri legate de ratele de schimb…………...4.0
3. Incertitudini legale şi administrative………...3,8
4. Riscul de afacere………………………….…3,5
5. Incertitudini legate de prospecte economice..3.5
6. Infrastructură comercială inadecvată……….3.5
Este interesant de menţionat că infrastructura fizică inadecvată este cotată
doar pe locul 7 sau 8. Unele companii cu experienţă de asemenea au menţionat
îngrijorări datorită formalităţilor vamale, gradului de birocraţie şi regulaţii şi
îngrijorări despre corupţie. Sunt de asemenea mari diferenţe în percepţiile
investitorilor a 29 de probleme general-economice, în legătură cu experienţa de a fi
investitor în România.
Tabel 3.3. Importanţa următoarelor probleme ca impedimente la investiţiile
directe în România.
Tabel 9.
IMPEDIMENTE
Cu experienţă Fără experienţă
1. Disponibilitatea şi calitatea informaţiilor

Page 55

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.55
generale, economice, sociale, politice privind
România obţinute de companii
2.0
3.6
2. Cursul de schimb şi rata $ → GBR
2.7
3.2
Proceduri legate de taxe şi tarife
3. Taxa pe venit
4.3
3.0
4. Concesii tarifare pt. anumite bunuri
2.8
3.9
5. Concesii fiscale pt. investiţii străine
1.8
3.8
6. Tarife la import
4.8
3.8
7. Tarife la export
3.8
3.6
8. PIB pe cap de locuitor
3.3
3.2
9. Rata inflaţiei
4.0
3.4
Disponibilitatea prevederilor legale privind:
10. Pământul şi dreptul de proprietate
5.0
3.6
11. Investiţii străine
5.0
3.9
12. Companiile şi întreprinderile
4.5
3.6
13. Taxarea venitului
4.8
3.3
14. Contractele
4.7
3.9
15. Privatizarea întreprinderilor de stat
3.7
3.4
Calitatea sectorului financiar
16. B.N.R.
3.5
3.6
17. Băncile de stat
2.5
3.2
18. Băncile în curs de dezvoltare
2.0
3.1
19. Băncile comerciale
4.0
3.3
20. Băncile străine
4.3
3.4
21. Băncile rurale şi cooperative
2.0
2.8
22. Instituţiile financiare nebancare
2.7
2.4
23. Disponibilitatea de informaţii de la toate aceste
instituţii
2.7
3.6
24. Statutul general al structurilor administrative
birocratice în România
4.5
3.6
25. Calitatea capitalului uman
2.8
3.6
Calitatea infrastructurii fizice
26. Comunicaţii inadecvate
3.3
3.9
27. Transport inadecvat
3.5
3.7
28. Sistem de apă şi canalizare inadecvat
2.5
3.4
29. Furnizori de energie şi combustibil inadecvat
2.5
3.4
Nivele de importanţă 1= foarte neimportant ; 5=foarte important

Page 56

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.56
Pentru companiile cu experienţă în România probabil considerate de o mare
importanţă include disponibilitatea prevederilor legate în special pentru drepturile
de proprietate şi investiţii străine, taxarea pe venit şi tarifele la import.
Pentru cele care nu au experienţă primul loc este deţinut de concesiile fiscale
la anumite bunuri, fiind văzute ca impedimente la IDS.
În ceea ce priveşte companiile care au respins oportunitatea de a investi în
România au dat următoarea importanţă termenilor cheie referitori la IDS în
România:
Tabel 10.
PROBLEME
SEMNIFICAŢIE
1. Riscul de afacere
5.0
2. Nesiguranţa privind prospectele economice
3.3
3. Riscul exproprierii şi naţionalizării
3.3
4. Riscul instabilităţii politice
3.3
5. Riscul ratei de schimb
3.3
6. Infrastructura fizică inadecvată
3.0
7. Infrastructura comercială inadecvată
3.0
8. Incertitudini legale şi administrative
3.0
9. Probleme de mediu
2.0
Nivele de importanţă 1= foarte neimportant ; 5=foarte important
Deci, în această categorie de companii, riscul de afacere este considerat
principala îngrijorare şi problemele de mediu sunt considerate mai puţin
importante. Au fost de asemenea temeri despre condiţiile fizice sărace ale
facilităţilor de manufacturare, temeri de experienţa comercială a personalului
român şi temeri de birocraţia guvernamentală.

Page 57

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.57
4.2.2. Evaluarea scopurilor investiţiilor directe în România
Tabelul 11. ne arată că pe primul loc în evaluarea scopurilor investiţiilor
directe este aceea de a produce bunuri destinate vânzării pe piaţa locală. Investiţiile
directe orientate spre piaţă sunt pe primul loc situate de către toţi investitorii, fie ei
cu experienţă sau nu, chiar şi de aceia care au considerat oportunitatea investiţilor
directe în România, dar apoi s-au răzgândit.
Cotat al II–lea ca importanţă este exportul pe pieţele foste socialiste de către
investitorii cu experienţă şi exportul în U.E. pentru aceia fără experienţă.
Pe locul III se situează costurile de producţie mai scăzute pentru ambele
categorii.
Aşa cum reflectă acest exemplu, investitorii se instalează prima dată pe piaţa
română apoi îşi extind vânzările în ţările foste socialiste şi doar după aceea au în
vedere descreşterea generală a costurilor de producţie. Din motive diferite se poate
spune că pentru aceşti investitori care consideră exportul în U.E. ca un al doilea
scop pentru investiţii directe în străinătate, România nu este ţara ideală. La orice
rată exportul în ţările foste socialiste şi în ţările U.E. se situează pe locul doi şi trei
în numărul total al investiţiilor în timp ce poziţia cea mai joasă ca importanţă în toţi
aceştia este exportul în USA şi Canada, reflectând astfel politicile economice ale
U.E.
Tabel 11. Evoluţia scopurilor pentru investiţii directe în România
Scopuri
Experienţa de investiţii a
companiilor
Nr. total
de
companii
Cu experienţă Fără experienţă
1. Descreşterea costurilor producţiei
pentru bunurile vândute în ţările OCDE
1.8
3.0
2.6
2. Producţia bunurilor pentru vânzări în
ţara gazdă
4.8
3.3
3.9
3. Exportul în ţările foste socialiste în
2.3
2.8
2.9

Page 58

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.58
E.C., E.E. şi fosta U.R.S.S.
4. Exportul în U.E.
1.5
3.1
2.8
5. Exportul în S.U.A. sau Canada
1.0
2.1
1.9
Nivele de importanţă 1= foarte neimportant ; 5=foarte important
4.3. Cauzele care duc la niveluri relativ scăzute ale investiţilor directe în
România
Anul 1994 este primul an din 1990 când putem găsi în economia românească
mult mai multe elemente care i-ar putea face pe străini să investească în România:
PIB – ul a avut o tendinţă de creştere continuă, stabilizare macroeconomică prin
politici monetare şi fiscalitate strânsă, începerea reformelor instituţionale şi
sistemice în special procesul de privatizare şi de creare a unui cadru instituţional
adecvat. Sunt opinii care atribuie nivelul scăzut al investiţiilor directe în România,
puterii scăzute de absorbţie a pieţei interne (investitorii străini potenţiali au nevoie
de o piaţă potenţială). Este o estimare a mărimii investiţiilor directe în România
care vor creşte la peste 1 mil. $ în fiecare an în funcţie de îmbunătăţirea mediului
economic în România.
Politica economică şi viteza reformelor sunt de fapt factorii cheie ce duc la
creşterea investiţiilor directe străine.
1990 – 1991 au fost doi ani importanţi pentru România în care legi
importante ale reformei incluzând şi principala legislaţie privind investiţiile directe
35/3 aprilie 1991 au fost aprobate de Parlamentul Român.
Nici un proiect major de investiţii directe nu a fost concretizat în aceşti doi
ani şi majoritatea investiţiilor directe au venit de la români ce trăiau în străinătate.
Economia de piaţă nu se dezvolta încă în 90 – 91 în România: majoritatea preţurilor
erau încă subvenţionate, distribuţia celor mai importante materii prime era încă
centralizată, iar rata de schimb era încă artificial menţinută. Există însă şi o piaţă

Page 59

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.59
neagră a valorilor, o dobândă negativă şi o reformă instituţională incipientă. 1992 a
fost primul an când firmele multinaţionale s-au extins mai mult ca niciodată în
România. Nume cunoscute ca Sheell, Amoco, Enterprise Oil, care investesc în
extracţia de petrol, Siemens şi Alcatel în telecomunicaţie, Coca – Cola şi Pepsi în
băuturi răcoritoare, Colgate şi Palmolive în industria cosmetică, Coopers &
Lybrand, Ernst & Young, Wasserstein & Perella în consultanţă, contabilitate şi
servicii financiare, au intrat pe piaţa românească în 1992.
1992 este anul când strategia ARD (Asociaţia Română pentru Dezoltare) a
fost completă şi ARD şi-a început acţiunea promoţională, pentru prima dată
organizată atât în România cât şi în străinătate.
Investiţiile directe au fost încurajate de câteva politici economice ca de
exemplu: unificarea ratei de schimb, regularizarea pieţei valutelor, înlăturarea
subvenţiilor şi programarea înlăturării celorlalte, retragerea unor constrângeri
pentru comerţul internaţional. În acel timp nu exista nici un progres în schimbarea
valorii negative a dobânzii. România era de asemenea, confruntată cu probleme de
imagine negativă în străinătate care în multe cazuri distorsiona adevărul. Ca o
economie confruntată cu o mulţime de dezechilibre macroeconomice cauzate în
special de dobânda negativă şi de rata de schimb artificială, investiţiile directe au
rămas la nivele scăzute cu toate că măsuri au fost luate pentru a facilita creşterea
acestora. Percepţia investiţiilor asupra economiei a fost aceea a unor reforme
incerte şi a unor nesiguranţe privind stabilizarea şi creşterea. Şi cercul vicios
continuă: imaginea proastă şi aşteptările economice însemnau că investiţiile directe
nu pot să se mai realizeze; nivelul scăzut al investiţiilor directe a afectat creşterea
economică şi a încetinit reformele. Creşterea este strâns legată de tranzacţii
profitabile dar în primul rând toţi investitorii sunt preocupaţi să evite orice
incertitudine, fiind destul de sensibili la informaţii certe despre mediul economic
prezent şi viitor.

Page 60

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.60
O altă problemă importantă este atitudinea autorităţilor privind investiţiile.
Investiţiile venind din străinătate caută bunăvoinţă şi tratament profesional la
standarde vestice. O bună percepţie a acestora duce la concluzia că ţara este stabilă
politic. În ceea ce priveşte legile, investitorii caută o singură, uşor de înţeles,
neechivocă lege care să nu facă discriminări între locali şi străini.
În ceea ce priveşte macroeconomia, investitorii străini sunt interesaţi să
opereze într-un mediu economic deschis, fără nici o restricţie, într-un mediu unde
inflaţia este scăzută sau cel puţin sub control, cu o piaţă liberă în schimbul
internaţional fără restricţii la obţinerea profitului, în comerţul internaţional asupra
investiţiilor străine sau asupra repatrierii capitalului. La nivel microeconomic
investitorii sunt interesaţi cum să angajeze personal calificat, sunt preocupaţi de
nivelurile existente ale productivităţii şi de costurile muncii, de politicile unionale,
de costurile locale ale transportului, energiei, chiriilor, de disponibilitatea şi
costurile materiilor prime, de condiţiile infrastructurii, în special telecomunicaţii şi
de asemenea caută să lucreze într-un mediu nebirocratic.
Presupunând că toate aceste condiţii sunt îndeplinite este necesar ca ţara
gazdă să ofere informaţii prin documentare şi parteneri de dialog pentru a asigura
aşa numita transparenţă. Accesul la informaţii este o problemă importantă în
atragerea investiţiilor directe. Chiar şi atunci când informaţia este bună, dacă ea nu
este furnizată rămâne inutilă. România încă furnizează o cantitate săracă de
informaţii potenţialilor investitori străini
Obstacolele majore pentru creşterea rapidă a investiţiilor directe au fost:
1. Slăbiciunea sistemului financiar şi bancar (39 %)
2. Birocraţia (18 %)
3. Cadrul legal incomplet, ambiguu şi instabil (15 %)
4. Rămăşiţele vechii mentalităţi (10 %)
Investitorii străini au făcut, de asemenea, sugestii cu privire la aceste

Page 61

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.61
probleme pentru a sporii investiţiile directe în viitor. Aceste sugestii se refereau la:
a) Îmbunătăţirea sistemului financiar şi bancar (31 %)
b) Îmbunătăţirea legislaţiei (26 %)
c) Eradicarea birocraţiei (15 %)
d) Asigurarea stabilităţii politice (11 %)
e) Accelerarea implementării reformei (9 %)
Factori administrativi
Atitudinea necorespunzătoare a funcţionarilor pare să fie principala grije a
investitorilor străini. Ea constă în atitudinea necooperantă ca şi abuzul procedural al
unor angajaţi şi agenţiilor şi instituţiilor guvernamentale. Au fost o mulţime de
cazuri în care funcţionarii au fost nepoliticoşi, incorecţi în aplicarea legii generând
frustrare şi iritaţie în comunitatea investitorilor străini.
De asemenea s-a constatat că există inspecţii frecvente impuse fără motiv de
instituţiile guvernamentale, toate acestea sfârşindu-se cu penalităţi (fără să conteze
cum se numesc). Astfel de greşeli se datorează netransparenţei şi interpretării
greşite a legii.
Mai există o mulţime de proiecte încă blocate datorită birocraţiei în ciuda
promisiunilor venite de la nivelele înalte.
O altă inhibiţie se datorează unei agenţii române pentru dezvoltare care nu
oferă răspuns şi nici nu mai funcţionează ca o agenţie cu o singură uşă. De
asemenea există o lipsă de transparenţă şi confuzie în ceea ce priveşte procedurile
care trebuie să fie urmate în astfel de evenimente ca privatizarea unei foste
întreprinderi de stat când un investitor străin se decide să investească în ea. Nu este
îndeajuns de clar care sunt întreprinderile licitabile şi cum se desfăşoară licitaţia.
Chiar dacă legea oferă fostelor întreprinderi de stat libertatea de a-şi alege propriile
mişcări viitoare, ele şi companiile multinaţionale ce plănuiesc obţinerea acţiunilor

Page 62

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.62
acestora sânt confruntate cu condiţii impuse de ministere sau de departamentele
acestora. Proiectele sânt aprobate în condiţii diferite fiindcă fiecare minister
lucrează în propriul său stil şi cu termeni specifici.
Deciziile sunt uneori luate fără acordurile directorilor generali ai
întreprinderilor ceea ce implică întârzieri, amânări şi uneori chiar pierderea
contactelor.
2. Slăbiciunea sistemului fiscal.
Sistemul fiscal este controversat. Există o mulţime de taxe şi tarife ca:
tarifele vamale şi T.V.A. care pot fi interpretate în diferite moduri. Există o
înţelegere greşită şi o interpretare greşită în ceea ce priveşte sectorul economic în
care o afacere ar trebui să fie plasată fiindcă fiecare sector îşi are propriile scutiri de
taxe. Impozitul pe salariu în legislaţia română nu este îndeajuns de clar, referitor la
sursa, venitul şi valoarea venitului care ar trebui să fie taxat în România.
Veniturile şi salariile sunt descurajant de suprataxate. Există o limită legală
descurajantă pentru publicitate şi promovare considerată prea scăzută pentru
investitorii străini.
3. Problemele încă nerezolvate.
Astfel de probleme sunt norme şi reglementări care conduc investitorii terţi
la anti – pricing şi lipsa unor legi certe pentru achiziţionarea proprietăţii industriale
şi diminuarea corupţiei.
Oricare nouă creştere a preţurilor (datorită ratei inflaţiei care în România a
avut nivele ridicate începând cu ‘90) trebuie să fie notificată 30 zile înainte de a o
aplica. Mai multe reglementări au fost aplicate în privinţa acestor notificări care pe
investitori i-au dus la confuzie datorită unor neconformităţi în urmarea
instrucţiunilor. Este necesară o lege permiţând proprietatea asupra pământului să fie

Page 63

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.63
în posesia tuturor întreprinderilor fie ele locale sau străine. Notariatele şi
tribunalele, în special cele locale, se opun proprietăţii asupra pământului a
societăţilor mixte care s-au format prin fuzionare.
4. Probleme macroeconomice.
Prima dintre ele este a unui sistem de clearing văzut ca o metodă de plată
modernă şi sofisticată care duce la:
a) amânări în plăţile bancare între contractanţi până la 2 săptămâni. Luând
în considerare rata mare a inflaţiei în România în ultimii 5 ani, se impune o taxare a
inflaţiei asupra creditorilor.
b) un nivel insuficient al masei monetare pentru tranzacţiile necesare
agenţilor economici.
A doua problemă este creată de dobânzi. Valoare nominală mare şi valoare
reală negativă duc la mari fluctuaţii.
În al III-lea rând sunt diferenţieri privind accesul la moneda străină.
Flexibilitatea pieţelor de schimb este privită ca şi cum ar fi fost rezolvată
deşi încă mai există dezbateri asupra extinderii lor.
În al IV-lea rând este inflaţia. O mulţime de agenţi economici invocând
facturi mai mari datorită ratei inflaţiei în moment nepotrivit şi într-o manieră
nepotrivită afectându-le astfel profitul. Un raport recent publicat de serviciul
strategic în iunie 1994, furnizează mai multe informaţii spunând de ce România are
o imagine slabă în comunitatea investitorilor străini:

arată că agenţia română pentru dezvoltare (ARD) nu a aplicat propria ei
strategie investitorilor străini nu sunt mulţumiţi de echitatea serviciilor pe care le
oferă. Comisia comunităţii europene a început şi apoi a stopat finanţarea unui
program FARE pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor ARD.
ARD, care a fost iniţial programată să lucreze ca o agenţie de primă
importanţă, nu mai este concepută în acelaşi mod de investitorii străini. Imaginea

Page 64

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.64
generală este că ARD nu are nici o putere să-şi pună în practică strategia de
atragere a investitorilor străini în România şi că ea şi-a pierdut personalul cel mai
calificat, iar puterea i-a fost erodată. Nu i-a fost furnizată suficientă informaţie şi
inadecvată participare cu ministerele când o nouă investiţie trebuie făcută.
Investitorul străin trebuie să-şi facă programări şi să meargă ei însişi la toate
ministerele pentru obţinerea aprobărilor, un lucru ce consumă timpul ca rezultat al
birocraţiei.
Investitorii ar prefera ca mult mai multe probleme specifice să fie rezolvate
de A.R.D. printr-o coordonare a tuturor problemelor privitoare la ministere.
Informaţia şi serviciile furnizate investitorilor străini sunt dispersate acum
între alte instituţii ca F.P.S., cele 5 fonduri ale proprietăţii private şi bănci. F.P.S. şi
F.P.P. au preluat pentru ele însele unele dintre funcţiile A.R.D. făcând astfel
procedurile de înregistrare mult mai complicate.
Putem să tragem concluzia că sunt patru categorii importante de factori care
afectează negativ îmbunătăţirile cantităţii investiţiilor directe:
a) baza legislativă instabilă. Există frecvente schimbări în legislaţie şi
uneori legile sunt sancţionate într-un mod impredictibil. Legile cunoscute sunt
modificate de amendamente şi ordonanţe care contrazic alte legi deja existente. Ca
urmare există frecvente schimbări în structurile instituţionale guvernamentale de
exemplu A.R.D. a fost . Legile cunoscute sunt modificate de amendamente şi
ordonanţe care contrazic alte legi deja existente. Ca urmare există frecvente
schimbări în structurile instituţionale guvernamentale de exemplu A.R.D. a fost
organizată în 1992 sub o structură modernă, iar decizia guvernamentală 267/95 a
plasat-o într-o formulă ministerială învechită transformând-o dintr-o instituţie
activă modernă într-una pasivă şi birocratică.
b) rigiditatea cadrului instituţional.
Majoritatea cadrului instituţional este preocupat cu aprobarea şi apoi

Page 65

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.65
promovarea a noi proiecte de investiţii directe. Apariţia noilor instituţii care nu
întotdeauna erau corelate cu cele existente a dus la difuzarea responsabilităţilor.
Întreprinderile nu mai au competenţa de a lua propriile lor decizii, competenţa şi
decizia fiind transmise F.P.S.-ului. Tocmai de aceea semnarea unui contract ia ani
buni. F.P.S. este perceput de investitorii străini ca fiind neactiv şi necooperant la
propunerile lor.
Promovarea slabă şi lipsa standardelor vestice poate fi pusă la acest punct
lângă comportamentul de proastă manieră a unor angajaţi.
c) obstacolele din partea unui sector al proprietăţii private.
Ponderea sectorului privat în P.I.B.-ul românesc în 1994 a fost de 35%.
Sectorul privat a fost cuprins de întreprinderile mici şi mijlocii în special în
agricultură şi servicii. Aici lucrul a comutat mari cantităţi de capital datorită
distorsionării pieţei, conexiunilor privilegiate, datorită lipsei transparenţei
economice. Cele mai mari distorsiuni au generat între 90 – 92 mari venituri, au fost
cauzate de rata de schimb artificială şi de distribuţia centralizată a materiilor prime
şi a produselor de import şi de export.
Pentru a asigura competiţia este nevoie de transparenţă şi pentru mai multă
sau mai puţină egalitate a oportunităţilor pentru toţi.
O administraţie dură poate pune toate acestea în practică. În momentul în
care tranziţia a început în economie există o stare de confuzie cu o mulţime de
elemente instabile în ea. Au existat tratamente diferite de investitori străini şi
naţionali, străinii cu având mai multe avantaje decât localii (legea 71/94). Aceasta a
provocat reacţii negative în comunitatea naţională de investitori, deci este nevoia
unei egalităţi în tratamentul investitorilor. Trebuie menţionat că va fi profitabil
pentru economie (crescând P.I.B.-ul, productivitatea muncii, scăderea costurilor,
etc.), dacă există competiţie. Monopolurile existente vor face tot ceea ce le stă în
putinţă pentru a preîntâmpina ceea ce le-ar putea afecta poziţiile privilegiate

Page 66

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.66
incluzând chiar şi companiile multinaţionale încă inexistente. Aşa că va fi benefic
pentru economie să fie promovate instituţii şi legi adecvate, o economie
competitivă de piaţă, infuzia de capital şi exportul de mărfuri.
d) slăbiciunea sistemului financiar şi bancar
În ciuda progresului în acest domeniu, sunt încă multe lucruri de făcut.
Necesitatea pentru clearingul rapid şi procedurile de plată a fost deja menţionată.
Nu există încă o bursă reală şi o piaţă a bondurilor. Existenţa lor va mări goana
posibililor investitori cu portofoliu, dezvoltarea pieţei de capital şi creşterea
numărului de acţionari care pot să intermedieze între investitorii străini şi
autorităţile române (băncile de investitori), sunt două dintre principalele probleme
care trebuie să fie tranşate pentru atragerea investitorilor străini.
Sunt încă o mulţime de bănci de investitori străini şi fonduri mutuale sau de
pensii care amână orice decizie de a investi în România până ce piaţa de capital va
fi dezvoltată.
4.4. Strategie românească globală de creştere a intrărilor de investiţii
străine directe
Pentru a se dezvolta, o ţară trebuie să investească în echipament, în drumuri,
în capitalul uman (aptitudini). Dar nu totul se rezumă la a investi. Trebuie să ne
întrebăm în ce condiţii va fi investiţia adecvată, în ce cantitate? Răspunsul este : în
condiţiile care oferă investitorului (fie local sau străin) un beneficiu adecvat. Cheia
dezvoltării este oferirea producătorilor şi consumatorilor a libertăţii economice de a
înfrunta şi a răspunde la stimulente. Stabilirea acestor condiţii, specifice fiecărei
ţări, este scopul politicilor economice libere: asigurarea drepturilor de proprietate,
întărirea contractelor, asigurarea unui regim de schimb liberal, diminuarea taxelor
şi a cheltuielilor publice şi acceptarea investiţiilor străine.

Page 67

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.67
Este de la sine înţeles că investiţiile străine directe vor fi orientate spre pieţe
deja largi şi suficient e dezvoltate, care sunt prospere, în extindere şi diversificate,
fără taxe, liberale şi eficiente, accesibile, bine stabilite şi cosmopolitane. Capitolul
anterior ne oferă o perspectivă asupra cauzelor care încă inhibă intrările mari de
investiţii străine directe către România.
O strategie potrivită a României trebuie să înceapă cu toate aceste tipuri
diferite de strategii. Apoi este necesar să schimbăm mediul economic şi socio-
politic românesc, pentru a deveni atractiv, acordând atâtea oportunităţi câte sunt
posibile tuturor investitorilor, inclusiv companiilor multinaţionale. Mai sunt încă
multe de făcut în România pentru a schimba mediul economic astfel încât să aducă
redresarea economică şi o creştere susţinută în România. Acesta este scopul acestui
capitol.
4.4.1. Câţiva paşi intermediari către creşterea investiţiilor străine
directe
(a) Construirea unor instituţii puternice de promovare a economiei de piaţă în
România prin restructurarea celor vechi:

Ministerul Economiei ar trebui să fie managerul statului. Ar trebui să
coordoneze Fondul Proprietăţii de Stat, Agenţia de Restructurare Economică,
Agenţia Naţională pentru Privatizare şi Sindicatul de Conducere a Companiilor
Autonome. Ministerul Economiei trebuie să întreţină relaţii strânse cu cele două
agenţii naţionale: Agenţia Naţională pentru Previziune şi Comisia Naţională pentru
Statistică.

Page 68

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.68

Ministerul Comerţului şi Industriei trebuie să urmeze politicile de
comerţ şi industrie ale guvernului României şi să coordoneze Agenţia Naţională
pentru Dezvoltare şi Centru Naţional de Comerţ Exterior, ambele fiind implicate în
promovări specifice.

Ministerele Agriculturii, Mediului, Transportului şi Telecomunicaţiilor
trebuie să urmeze politicile lor sectoriale ăi nu trebuie să mai intervină în probleme
manageriale şi administrative.

este necesară o reorganizare a tuturor instituţiilor care lucrează cu
control financiar, punerea lor în domenii de control neparalele şi îndepărtarea
posibilităţii lor de interpretare a provizioanelor legale la discreţia lor. Aceste reguli
trebuie ajustate în concordanţă cu Directivele de Control Financiar ale C.E. Nu este
deloc nevoie de interpretări proprii ale legilor, de supracontroale. Este, totuşi, o
mare nevoie de controale impuse într-o manieră potrivită şi profesională şi de
proceduri conform legii.

instituţiile specifice ale economiei de piaţă trebuiesc încurajate şi
dezvoltate, cum ar fi pieţele e bunuri, muncă şi capitaluri, bursele, anumite instituţii
financiare specifice, etc. Toate acestea trebuie să fie în concordanţă cu legile
specifice ale U.E. cu privire la concurenţa, bancruta, proprietatea intelectuală,
asistenţa socială, etc.
(b) Transformarea tuturor procedurilor birocratice complicate pentru
iniţializarea şi negocierea afacerilor cu investitorii străini:

decizia trebuie luată de preferinţă în una sau cel puţin un număr
restrâns de instituţii şi acestea trebuie să fie hotărâte odată pentru totdeauna.

F.P.S. ar trebui să preia doar rolul de a vinde acţiuni şi să nu se implice
în alte lucruri cum ar fi contactarea partenerilor, licenţierea, închirierea ş.a.

Ministerele are trebui să acorde consultanţă profesională ori de câte ori
este nevoie într-o manieră folositoare, urmând politicile sectoriale şi încetând să

Page 69

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.69
administreze proprietatea de stat. S-ar obţine o rentabilitate economică din trecerea
lor de la o evaluare pur tehnică spre creşterea iniţiativei de a încheia mai multe
afaceri bune.

este de asemenea necesară oprirea “difuziei” de date şi crearea unui
acces mai larg la informaţii pentru toţi potenţialii parteneri. Datele ar trebui oferite
într-o manieră standard profesională, făcându-le mai uşor accesibile pentru oricine.
Privatizarea prin vânzarea de acţiuni ar trebui făcută cu mai multă transparenţă.

proiectele trebuie să fie bine pregătite şi promovate deoarece tipul
metodelor folosite este foarte important pentru o privatizare de succes.

timpul necesar pentru obţinerea aprobării (care în multe cazuri este de
1-2 ani ) trebuie scurtat în concordanţă cu standardele internaţionale. A.R.D. ar
trebui să crească promovarea şi să nu mai analizeze toate categoriile de proiecte,
concentrându-se doar asupra celor accentuate de către guvern.

sunt necesare câteva schimbări în provizioane, cum ar fi transmiterea
înregistrării contractelor de parteneriat către Curţile care au competenţă teritorială
în aria în care este localizat sediul parteneriatului (Legea societăţilor nr. 31/1990).
Această transmitere este necesară deoarece procedura de înregistrare a societăţilor
presupune ca întreprinzătorii să ceară şi înregistrarea la O.R.C. judeţean, cu
înregistrarea bazată doar pe ordin judecătoresc, sau, funcţie de caz, a curţii
superioare (Legea Registrului Comerţului 26/1990). Ar fi mai bine dacă judecătorii
şi notarii ar urma aceleaşi reguli privind schiţarea şi implementarea contractelor de
parteneriat. Va fi necesară creşterea numărului notariatelor, care să lucreze într-o
manieră mai modernă, occidentală.

investitorii străini ar fi probabil interesaţi în achiziţionarea de acţiuni
în societăţile de stat autonome (încă excluse de la privatizare) şi în proiectele
privind îmbunătăţirea infrastructurii care este o problemă vitală în atragerea
investiţii străine directe în România.

Page 70

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.70

este necesară înlăturarea oricărei discriminări dintre investitorii români
şi străini cum ar fi tarifele diferite de transport intern sau condiţiile de comerţ
exterior.
(c). Ajustarea producţiei

ajustările sectoriale urgente, mutarea produselor nefolosite,
restructurarea ramurilor care produc pierderi, introducerea noilor tehnologii acolo
unde este posibil, reproiectarea vechilor produse conform cu cerinţele şi nevoile
pieţei, introducerea metodelor moderne de management, utilizarea mai eficientă a
resurselor şi facilităţii de împrumut moderne au fost orientate spre creşterea
productivităţii. Nici o astfel de decizie nu a fost luată în capacităţile industriale
productive imense, rafinarea petrolului, etc, şi aceste non-acţiuni nu încurajează
societăţile multinaţionale care operează în mediile menţionate anterior.
4.4.2. Politicile de încurajare a investiţii străine directe pe termen lung
În ciuda mediului economic dificil, a comportamentului imprevizibil a unor
societăţi care acţionează în acest mediu specific, sunt totuşi unele aşteptări
încurajatoare privind dezvoltarea economică viitoare a României.
Ratele de creştere G.D.P. prevăzute ale Băncii Mondiale sunt stabilite la 4,0
% în 1996 şi o medie de 2,8 % de creştere anuală pentru perioada 1997-2000.
Cifrele G.D.P. prevăzute ale Link sunt şi mai optimiste, estimate la 4,3 şi 2,9 %
respectiv. Institutul Român de Previziune din Bucureşti a estimat o rată de creştere
G.D.P. pentru România de 5,7 % pentru 1996-2000.
Viitorul economiei româneşti va depinde de cât de adecvate sunt politicile
economice, începând de acum, în continuarea reformei economice consistente şi în
redarea unui sentiment de încredere în politicile economice printre societăţi şi

Page 71

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.71
populaţie. Este nevoie de asemenea de coerenţă, predictibilitate şi transparenţă în
viitoarele politici economice.
Cel mai important lucru este continuarea rapidă şi eficientă a reformelor
economice, cele mai multe în privatizare, cu tot impactul lor asupra
comportamentului societăţii. Problema majoră în privatizare este cine va deţine o
firmă privată. Pot fi insideri şi outsideri. Cu uşurinţă ne putem aştepta la rezultate
superioare în restructurare şi productivitate din partea firmelor străine ştiind că
insiderii nu sunt capabili să ia decizii. În astfel de cazuri este puţin probabil ca noii
proprietari să facă parte din vechea ordine, în special dacă sunt străini şi probabil
vor avea un acces mai restrâns la subvenţii.
Este de asemenea nevoie de stabilizare macroeconomică, pentru dezvoltarea
infrastructurii fizice şi comerciale şi pentru adaptarea politicilor şi programelor
sociale potrivite.
Crearea unei infrastructuri comerciale moderne, sistemele bancare, contabil
şi de asigurări este de asemenea esenţială. Privatizarea unor bănci comerciale de
stat poate fi o cale către crearea unui sistem bancar competitiv în România.
Probabil va fi necesară lărgirea numărului iniţial de produse de interes
naţional care să meargă spre privatizare, fie ele naţionale sau străine. Mai exact
anumite societăţi autonome încă de stat trebuie să fie privatizate. Procedura de
privatizare trebuie făcută astfel încât să ofere aceleaşi oportunităţi tuturor
investitorilor în cumpărarea de acţiuni şi obţinerea de informaţii. Şi probabil uneori
procedurile de privatizare specifice trebuiesc folosite astfel încât să se potrivească
fiecărui caz. Bursa, fondurile mutuale şi de investiţii, etc. trebuie să fie implicate în
procesul de privatizare ca şi băncile şi societăţile de consultanţă şi management. O
piaţă secundară a bunurilor de interes naţional trebuie stabilită pentru a opera cu
bunurile care au rămas neacoperite pe piaţa principală. Şi o privatizare secundară
trebuie făcută pentru a se ocupa cu vânzarea către persoane private a acţiunilor

Page 72

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.72
majoritare ale statului.
Crearea unei pieţe de valori de valori reală cu toate implicaţiile ei, reguli
adecvate şi instituţii şi stimulente oferite prin diverse bănci de investiţii, fonduri,
societăţi, ,etc. este în opinia mea esenţială pe termen lung.
Este de asemenea necesară fixarea salariilor şi a primelor în funcţie de
productivitatea muncii. Bineînţeles că este nevoie de o economie de piaţă socială în
România, cu cheltuieli de asistenţă socială, dar resursele pentru aceste cheltuieli nu
ar trebui căutate în măsuri cum ar fi restricţionare importurilor şi/sau exporturilor,
controlul pieţelor, subvenţii şi altele, decât în creşterea productivităţii şi a
dezvoltării, politici sociale orientate pentru diferite categorii privilegiate şi în
încurajarea programelor de asistenţă socială privată, cum ar fi fondurile de
pensionare, fonduri mutuale şi de investiţii etc.
Există preocupări privind politicile potrivite să fie aplicate pentru a spori
economisirea internă şi pentru a atrage investitorii străini, acestea fiind două puncte
cheie în creşterea ratei de dezvoltare G.D.P. a României.
Politica fiscală trebuie să aibă drept scop reducerea taxelor (atât asupra
profitului cât şi asupra salariilor) şi să reducă sarcina datoriei publice prin sporirea
numărului de plătitori. Este o mare nevoie de a soluţiona economia subterană încă
neimpozitată, cu o contribuţie considerabilă la G.D.P. Trebuie introdus un sens al
eticii impozitelor pentru toţi plătitorii, fie ei publici sau privaţi. Nivelul tarifelor
trebuie de asemenea diminuat, promovând un regim al schimburilor externe în
general liber şi chiar desfiinţat în cazul schimburilor cu Uniunea Europeană. Pentru
a evita distorsiunile, evaziunea, presiunile şi corupţia este necesar să abolim toate
felurile de libertăţi tarifare şi fiscale, oricum ar fi ele numite.
Cheltuielile guvernamentale trebuie să fie diminuate, reducând subvenţiile în
producţie în regiile autonome, în special în sectorul minier şi al transporturilor.
Pentru a elimina distorsiunile economice este necesar să continuăm înlăturarea

Page 73

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.73
tuturor preţurilor controlate de stat. Este la fel de necesară încurajarea concurenţei
prin implementarea unor legi specifice în acest domeniu.
Politica monetară trebuie să sporească stabilitatea monedei naţionale în raport cu o
monedă străină; Valuta trebuie să crească în raport cu rata de creştere a G.D.P.;
Reguli nediscriminatorii clare trebuie să fie folosite, evitând împrumuturile
bugetare preferenţiale şi subvenţiile. Disciplina financiară şi restructurarea
microeconomică trebuiesc amândouă orientate spre suprimarea imensei datorii inter
– societăţi şi/sau credite neperformante.
Politica ratei de schimb trebuie să ţintească spre convertibilitatea totală a
leului românesc prin promovarea unei pieţe libere a ratei de schimb.
Politica industrială în România implică schimbări structurale a căror scop
final ar trebui să fie succesul pe piaţa industrială internaţională şi integrarea cu
succes în piaţa Comunităţii Europene. Datorită stadiului în care se află reforma
economică şi transformările din România, statul trebuie să dezvolte o nouă politică
industrială până în momentul în care pieţele funcţionează complet. Probabil că
opţiunea corectă privind politica industrială este aplicarea unei politici active dar
tradiţionale asupra resurselor directe (prin instrumente specifice) în anumite
sectoare economice şi societăţi. Presupunând că aceste sectoare şi companii au fost
selectate, mai sunt cel puţin două impedimente.
Întâi, este o lipsă de resurse financiare în România; şi în al doilea rând, lipsa
resurselor va duce la presiuni din partea diferitelor grupuri interesate din economie
şi toate acestea vor apărea cât timp resurselor sunt administrate de instituţii slabe şi
fragile. O politică industrială neutră îndreptată către creşterea concurenţei
industriale nu este potrivită în România din următoarele motive: întâi, lipsa
resurselor financiare şi decapitalizarea companiilor industriale care a apărut în
timpul tranziţiei datorită politicii fiscale greşite şi stocurilor de bunuri nevândute; şi
în al doilea rând există câteva unităţi productive gigant care implică distorsiuni

Page 74

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.74
microeconomice. Acesta este cazul unor astfel de industrii cum sunt: rafinăriile,
fertilizatorii, metalurgia, construcţia de maşini, etc. Restructurarea lor reuşită sau
nu duce la probleme cu o dimensiune socială.
Este necesar să aplicăm o restructurare selectivă în sectoarele
supra – productive, cum este industria chimică, metalurgia şi construcţia de maşini.
Recapitalizarea, consultanţa şi asistenţa managerială, garanţiile guvernamentale,
trebuiesc orientate înspre acele companii cu cele mai bune şanse de pătrundere pe
pieţele internaţionale. După câţiva ani, presupunând că politica industrială activă şi-
a atins scopul de creare a industriilor competitive, va fi necesară impunerea unei
combinaţii de politici industriale active şi neutre.
Partea activă este impusă de procesul de tranziţie şi de realităţile
economico – sociale româneşti (companii slab capitalizate, management învechit şi
echipament uzat, capacitate de producţie excesivă, personal excesiv, etc., pe lângă
care capacităţile pieţei sunt încă slabe şi răspunsul societăţilor la acestea este mult
prea nesigur). Câteva sectoare industriale pot fi sprijinite prin constituirea de
alianţe strategice cu societăţi multinaţionale şi prin investiţiilor străine directe în
România. Şi investiţiile locale ar trebui încurajate, în special prin promovarea
produselor cu o valoare adăugată mare, cu un impact pozitiv asupra creşterii G.D.P.
Politica comercială trebuie să urmeze acelaşi drum cu politica industrială:
promovarea produselor româneşti pe piaţa internaţională (prin furnizarea
informaţiilor despre pieţele internaţionale) şi a concurenţei în economie
(promovarea intereselor consumatorilor). Este necesar să adoptăm un regim de
schimb mai liber cu ajustări pentru a-l apropria de standardele G.A.T.T. şi Uniunea
Europeană în cazul tuturor barierelor tarifare şi non – tarifare. Protecţia comercială
a unor bunuri trebuie aplicată strict în concordanţă cu Acordul de Asociere al
României la Uniunea Europeană.
Guvernul trebuie să se implice în construirea unei infrastructuri fizice

Page 75

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.75
moderne, de asemenea. Îmbunătăţirea stării actuale a infrastructurii fizice este
vitală. Condiţia ei precară conferă României un dezavantaj competitiv faţă de
celelalte membre al C.E.E. (sporit de asemenea de dezavantajul competitiv dat de
distanţarea faţă de pieţele occidentale). În România au fost făcute deja planuri de
îmbunătăţire a infrastructurii. România trebuie să folosească atât fonduri interne cât
şi externe (în special de la instituţii internaţionale, dar şi de la fonduri private,
folosind stimulente adecvate) pentru a îmbunătăţii condiţia infrastructurii.
O altă problemă încă nouă în tranziţie este politica regională, care trebuie să
atragă investiţii şi investiţii străine directe în anumite regiuni ale ţării. Aici trebuie
implementate politici fiscale adecvate (scutiri de taxe şi impozite, etc.) cât şi
politici monetare şi administrative. Reforma administrativă, înţeleasă ca cea mai
eficientă şi simplă metodă de impementare a deciziilor economice adecvate, poate
fi considerată drept punctul cheie pentru o tranziţie de succes. Probabil că România
trebuie să adopte un stil occidental eficient de administrare adaptat la tradiţiile
româneşti. Din punct de vedere dimensional aparatul administrativ trebuie să
corespundă noului rol jucat de stat în economie.
4.4.3. Măsuri specifice de atragere a ISD în România
Tranziţia economică, cu toate schimbările ei structurale, poveri şi costuri
sociale care au devenit evidente în România, pare să fie un mediu neatractiv pentru
investitorii străini. De aceea guvernul româniei trebuie să fie foarte atent la
stimulentele necesare pentru atragerea investiţiilor străine directe. O măsură
specifică se adresează acoperirii tuturor riscurilor investiţiilor străine directe în
România. Investitorii străini au nevoie de protecţie împotriva pierderilor care pot fi
provocate de mediul politic şi economic românesc.
Investitorii străini caută întotdeauna acel mediu special unde investiţiile
interne au succes. România are încă resurse naturale dar cea mai importantă resursă

Page 76

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.76
a ei este personalul calificat sau uşor de calificat pe care îl deţine. Este totuşi o lipsă
a stimulentelor pentru a face oamenii să lucreze (de ex. salarii mici). Prin adoptarea
unor politici potrivite este posibilă îmbunătăţirea performanţelor (productivităţii)
forţei de muncă.
Scutirea de impozite este considerată o facilitate „pasivă” deoarece se aplică
doar la afaceri deja stabilita şi numai dacă sunt profitabile. România a abolit
majoritatea scutirilor fiscale (au rămas în vigoare numai pentru valori egale sau mai
mari de 50 mil. $) dar nu le-a înlocuit cu o altă facilitate activă.
Asigurarea investiţiilor străine directe
în cazul special al României
înseamnă:
- închirierea terenurilor şi a clădirilor pe termen lung şi la tarife
promoţionale;
- acordarea investitorilor de garanţii guvernamentale pentru orice
investiţie mare, etc. Aceste nevoi pot fi împlinite printr-o facilitate activă cum ar fi
înfiinţarea unui fond special (şi/sau fonduri locale) pentru a stimula creşterea
investiţiilor străine directe în România. Un astfel de fond ar oferi facilităţi cum
sunt:
- subvenţionarea terenurilor şi clădirilor, ratelor dobânzilor şi
cursurilor de calificare;
- finanţarea dezvoltării industriale (preluarea de acţiuni în unele
proiecte, finanţarea unor utilităţi ale proiectelor, etc.);
- acordarea de asistenţă pentru cercetarea şi dezvoltarea
investiţiilor străine directe;
- oferirea unor compensaţii pentru neangajaţi, etc.
Pot fi înfiinţate mai multe fonduri, unul central şi câteva locale, fiecare fond
încurajând investiţiile străine directe locale. Ele pot fi finanţate local sau central.

Page 77

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.77
Aceste măsuri trebuie să fie corelate cu strategia globală de atragere a investiţiilor
străine directe. În acest context este necesar să fim deschişi către toate facilităţile
acordate României de către U.E.
4.4.4. Probleme generale privind strategia.
Strategia specifică a fost deja aprobată de Parlamentul României sub titlul
“Strategia Reformei Economice şi Sociale”. Conform acestei strategii, A.R.D. are
rolul principal în promovarea şi creşterea investiţiilor străine directe în România.
Procesul de promovare are drept scop încurajarea proiectelor de investiţii străine
directe în anumite sectoare economice prestabilite, regiuni şi intrepreinderi din
România, ca şi promovarea generală a reputaţiei României în comunitatea
economică internaţională.
Promovarea generală a României constă în prezentarea realităţilor din ţară, în
special prin literatura de specialitate, organizarea de seminarii, conferinţe, etc.
Strategia de creştere a investiţiilor străine directe în domeniul particular al
economiei româneşti (promovare direcţionată) tinde să balanseze schimbul extern
şi să furnizeze produse vitale.
Aceşti ultimi cinci ani ai tranziţiei arată că îndeplinirea cerinţelor economiei
româneşti prin promovarea direcţionată poate fi realizată doar prin acordarea unei
atenţii deosebite în fiecare stadiu de realizare a proiectului. Atenţia trebuie acordată
atât de instituţiile româneşti cât şi de cele multi naţionale.
Nevoia unei promovări direcţionate derivă din starea actuală a mediului
economic românesc şi din faptul că România nu este încă recunoscută în lumea
afacerilor. Promovarea direcţionată trebuie:
să promoveze avantajele competitive ale României faţă de alte ţări;
să folosească tehnici active de promovare pentru a atrage acele societăţi
multinaţionale şi acele proiecte economice de care România are nevoie.

Page 78

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.78
În atingerea acestui scop, se presupune că s-a efectuat deja munca de teren în
identificarea şi selectarea:
acelor sectoare ale economiei spre care ar trebui orientate investiţiile
străine directe;
acelor societăţi multinaţionale care vor îndeplini cel mai profitabil
proiectele în sectoarele alese.
După aceasta este necesară lansarea unui program complet de astragere a
societăţilor multinaţionale în proiectele făcute. Promovarea trebuie să fie parte a
unei strategii largi, generale. Strategia generală trebuie să pregătească drumul
pentru promovarea direcţionată. Strategia generală trebuie să conţină un program
pentru:
îmbunătăţirea reputaţiei României în mediul economic internaţional;
evidenţierea diferenţelor dintre România şi alte ţări membre C.E.E.;
atragerea atenţiei investitorilor străini către România;â
promovarea potenţialului economic şi investiţional al României;
publicarea de noi informaţii despre România în presa economică
internaţională şi în lumea afacerilor.
În crearea strategiei direcţionale, trebuie stabilite anumite priorităţi
economice cum ar fi dezvoltarea următoarelor sectoare:
industriilor producătoare pentru export (de preferinţă produse cu o
valoare adăugată mare);
sectoarele cu un impact mare în crearea de locuri de muncă;
sectoarele cele mai influente în economie;
sectoarele cu cea mai mare nevoie de investiţii străine directe;
acelor investiţii care ar putea fi finanţate de Banca Mondială, B.E.R.D.
şi alte instituţii internaţionale.

Page 79

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.79
O astfel de strategie trebuie sprijinită de guvern şi trebuie implementată de o
instituţie guvernamentală de tip internaţional, specializată şi puternică, cum este
A.R.D. Această instituţie trebuie să fie mai mult sau mai puţin autonomă, dar
trebuie să acţioneze sub supravegherea guvernului sau a Ministerului Comerţului şi
Industriei. Politica direcţională trebuie să fie alcătuită din diferite proiecte
specializate. Proiectele trebuie să fie legale în scopul obţinerii celei mai bune
utilizări a avantajelor competitive ale României.
A.R.D. trebuie să fie dinamică, nebirocrată, trebuie să lanseze iniţiative şi să
promoveze agresiv proiectele bune (acelea cu un impact major asupra economiei
României) către societăţile multinaţionale, şi terbuie să fie eficientă. Pentru a atinge
aceste obiective, A.R.D. trebuie să acţioneze pe baza provizioanelor legale potrivite
şi cele mai potrivite stimulente trebuie furnizate de personalul ei care a fost anterior
selectat şi testat. Trebuie să furnizeze o categorie întreagă de servicii specifice către
investitorii străini, inclusiv contractele şi aprobările din partea ministerelor,
contracte cu agenţii de închiriere, (birouri, case, terenuri). A.R.D. trebuie
aprovizionată cu resurse financiare mai mari din partea guvernului.
Datele necesare pentru proiectele de investiţii străine directe specifice trebuie
să fie mai repede disponibile şi mai uşor accesibile de la B.N.R. şi C.N.S. B.N.R.
trebuie să furnizeze informaţii asupra intrărilor capitale de investiţii străine directe
în economie, iar C.N.S. dimensiunile lor şi a impactului asupra economiei
româneşti. Sistemul de înregistrare trebuie îmbunătăţit ca să permită comparaţia
clară cu alte ţări, în special din C.E.E.
A.R.D. trebuie să trateze adecvat datele profesionale asupra investiţiilor
străine directe care sunt necesare pentru orice decizie de investiţie sau analiză
economică. A.R.D. trebuie să facă analize empirice, estimări, verificări asupra
opiniilor investitorilor, a poziţiei lor, etc. Rezultatul fiecărei analize poate fi atunci
folosit pentru a promova proiecte adecvate. A.R.D. trebuie să-şi creeze propria bază

Page 80

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.80
de date.
A.R.D. trebuie de asemenea să promoveze orgasnizarea de seminarii şi
conferinţe asupra investiţiilor străine directe în România. Este necesar să se
instaleze un tip european de conducere şi management în A.R.D. şi să se
înregistreze pe calculator toate întâlnirile personalului şi conferinţele cu investitorii
străini. Ar fi necesar să se stabilească criteriile de eficienţă, cum este atingerea unor
intrări anuale de investiţii străine directe de aporximativ 1 miliard $.
Personalul A.R.D., după un proces de selecţionae strict, trebuie pregătit în
străinătate pentru a obţine “spiritul” specific şi “cultura afacerilor” pentru o astfel
de instituţie. Personalul calificat este pregătit acum doar de A.R.D. Pe viitor aceste
pregătiri trebuie făcute de departamentele economice ale universităţilor. În mod
curent, o parte din personalul specializat al A.R.D. este absorbit în filialele
societăţilor multinaţionale di RomâniaA.R.D. trebuie să fie bine echipată şi
organizată din punct de vedere tehnic conform principiilor instituţiilor private.
Investitorii străini trebuie să fie convinşi că A.R.D. este o instituţie stabilă şi
independentă de diverse partide care ar putea fi la putere şi de diverse grupuri de
interese în economia românească, şi că A.R.D. are destulă putere şi responsabilitate
pentru a acţiona cu succes.
4.5. Industrii şi ramuri româneşti de posibil interes pentru investitorii străini
România oferă o forţă de muncă comparativ ieftină şi materii prime în
următoarele industrii şi sectoare:
A. Industrie
industria energetică; staţiile energetice necesită echipament modern
în următoarele zone geografice: Comăneşti, Ovidiu-Constanţa, Doiceşti-
Dâmboviţa, Paroşeni, Oradea, etc., pentru a creşte productivitatea şi a reduce

Page 81

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.81
consumul;
metalurgia neferoasă necesită deasemenea echipament modern
pentru a spori coeficientul de extracţie pentru metale ca aurul, argintul, arama,
zincul, etc., de la baze mineraliere sărace (Bucureşti, Zlatna, Copşa Mică, Baia
Mare, Moldova Nouă);
inginerie mecanică, în special instrumente de măsurare a apei şi a
noxelor (Bucureşti, Bârlad, Paşcani).
Producţia de: aluminiu; aeroplane; apă dură; echipament de forări terestre şi
maritime; echipament electronic; industrie alimentară: fabrici de lapte, sucuri de
fructe, vegetale, etc.
industrie textilă care prelucrează produse indigene ca lână, cânepă,in,
etc. (ţinând cont de preţurile scăzute ale acestora).
B. Agricultura
industria de producţie a utilajelor agricole: tractoare, maşini agricole,
utilaje şi echipamente, fertilizatori, sisteme de irigaţii, insecticide, etc.
staţii agricole generale pentru service-ul şi reparaţia maşinilor,
furnizarea de fertilizatori, asigurarea producţiei plantelor;
dezvoltarea micro-industrială în zonele rurale cum ar fi mulgătoriile,
brutăriile, etc.
depozite moderne pentru stocarea şi procesarea primarşa cerealelor;
dezvoltarea centrelor informaţionale pentru asigurarea informaţiilor
asupra exporturilor şi a informaţiilor pentru piaţa internă şi cercetările locale asupra
pieţei agricole şi a preţurilor.
Investiţiile în producţia agricolă, mai exact introducerea de utilaj modern,
know-how, creşterea bună de seminţe şi a animalelor. În ceea ce priveşte politica

Page 82

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.82
agricolă a U.E., trebuie menţionată aici necesitatea schimbării ei în acord cu noile
limite ale U.E. O nouă politică agricolă a U.E. trebuie să ia în considerare cât mai
mult posibil avantajele comparative şi specializarea anumitor ţări într-o viitoare
redistribuire a producţiei agricole. Un viitor eficient al politicii agricole a U.E. va
consta în găsirea de noi pieţe pentru toate produsele agricole ale ţărilor membre
U.E.
C. Transporturile şi Telecomunicaţiile ar trebui parţial privatizate.
D. Infrastructura:

autostrăzi construite de investitori străini ţi plătite de guvernul
român;

dezvoltarea infrastructurii în zonele rurale: sistemul rutier şi de
telecomunicaţii.
E. Mediul:
investiţii în echipament de protecţie a mediului;
investiţii în epurarea apelor poluate.
F. Parcuri naţionale şi conservarea internaţională (ex. Delta Dunrii care este
sub protecţia UNESCO)
G. Prospectări geologice
H. Educaţia (universităţi private, etc.)
4.6.CONCLUZII
În concluzie am putea întreba din nou de ce şi unde investesc societăţile în
străinătate? Ce criterii folosesc? De ce investesc aşa puţin în C.E.E. comparativ cu
alte zone şi în special de ce este nivelul investiţiilor străine directe în România aşa
scăzut comparativ cu majoritatea celorlalte ţări din C.E.E.? Am încercat să răspund

Page 83

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.83
la toate aceste întrebări din această lucrare.
Munca mea a început în România când am încercat să adun câteva informaţii
directe de la unele firme străine de succes care investesc în ţara mea. Această
încercare a eşuat. O examinare a strategiilor societăţilor multinaţionale a fost făcută
în biblioteca Universităţii Heriot-Watt folosind literatura disponibilă.
Criteriile folosite de societăţile multinaţionale în dezvoltarea strategiei lor
diferă de la o companie la alta cum am arătat în această lucrare. Fiecare companie
are propria strategie, propriul stil în afaceri, şi proprile scopuri pe termen lung.
Rezultatul este că fiecare societate are propriul impact caracteristic asupra
economiei ţării gazdă. Impactele investiţiilor străine directe sunt în general benefice
ţării gazdă.
Această lucrare prezintă cea mai importantă din cele două urmări asupra
României descrise în versiunea lungă a acestui text. Este rezultatul unui chestionar
asupra investiţiilor străine directe în România, pregătit la C.E.R.T. şi apoi trimis
primelor 500 societăţi britanice, pentru a aduna informaţii noi, interesante, exacte
privind investiţiile străine directe făcute de firmelebritanice în România. Au
rezultat 21 de răspunsuri de la societăţile contactate. Totuşi au fost o serie de date
interesante adunate, în ciuda răspunsului mic (cap.3).
Pe baza informaţiilor din primul capitol, din statistica investiţiilor străine
directe, din cărţi, dizertaţii de doctorat, lucrări, etc., şi discuţii cu cercetătorii de la
C.E.R.T. şi de la Şcoala de Afaceri din Londra, au început o parte foarte
importamtă a acestui studiu. Aceasta presupune o descriere a slăbiciunilor şi
lipsurilor mediului economic românesc, încercând o identificare a factorilor care
determină nivelul scăzut al investiţiilor străine directe în această ţară (cap. 4).
Drumul spre o strategie de creştere a investiţiilor străine directe în România,
care este ultimul şi cel mai important scop al acestei lucrări, este acum evident
(cap.5). Lucrarea prezintă de asemenea o listă a unor industrii şi ramuri româneşti

Page 84

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.84
de posibil interes pentru orice investitor din vest (cap. 6).
Prima concluzie trasă din această lucrare este că factorul cheie care ar putea
duce la creşterea intrărilor de investiţii străine directe atât în România cât şi în
celelalte ţări ale C.E.E. constă în viteza şi succesul implementării economiei pe
piaţă. Schemele de succes pentru privatizare şi restructurare a economiei ca parte a
succesului de tranziţie rezultate din performanţele economice mai bune ar spori cu
siguranţă investiţiile de orice tip, inclusiv investiţiile străine directe.
Există deja o politică economică şi dorinţa puternică de a face paşii necesari.
Este un loc imens pentru schimbare, folosind avantajele comparative ale româniei,
deşi există şi dezavantaje (ex. distanţa geografică faţă de piaţa Europei de Vest).
Dezvoltarea regulamentelor legale în toată Europa de Est este o prioritate esenţială.
România, împreună cu alte ţări din C.E.E., trebuie să înlocuiască regulile arbitrare
cu instituţii puternice cu un regulament legal care să inspire încredere şi respect.
Legi şi instituţii bune care să le facă funcţionabile sunt un bun început. Ţinta este
dificil de atins în orice ţară C.E.E. decât în economiile de piaţă stabile deoarece
economiile în tranziţie se luptă încă cu o tensiune constantă între, pe de o parte,
nevoia unui stat puternic pentru a aplica legea şi a impune altele noi şi, pe de altă
parte, nevoia de restrângere a puterii statului pentru a face loc drepturilor
individuale. Stimulentele orientate spre piaţă trebuie să compleleteze legile şi
instituţiile orientate în aceeaşi direcţie.
O implicare puternică pentru integrarea în U.E. poate de asemenea stimula
nevoia de legi şi să furnizeze modele de legislaţii orientate spre piaţă. Dorinţa
României de a intra în U.E. motivează şi va motiva în continoare adoptarea unor
legi economice care întrunesc cerinţele U.E. în domenii cum sunt tarifele, comerţul
şi politica concurenţială. Societăţile bine stabilite şi aprovizionate, legea instituţiilor
străine şi a societăţilor vor proteja dreptul de proprietate, vor promova concurenţa
şi reguli ale pieţei corecte, toate acestea încurajând investiţiile străine directe.

Page 85

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
Pag
.85
Înţelegerile comerciale şi parteneriatele internaţionale pot să încurajeze reforma
legală şi în final investiţiile străine directe.

Информация о работе Investitiile straine in Romania