Technology for obtaining of an anti-wrinkle cream

Автор работы: Пользователь скрыл имя, 27 Марта 2013 в 21:53, дипломная работа

Описание работы

The surface of your body is a reflection of how you have lived your life. Skin is exposed to destruction from the inside and out.
The skin is made up of three main layers, the outer skin, the fat layer, and the muscle. As we live our life, the repeated movement of these muscles causes the creases we know as wrinkles. Smiling and frowning are common sources, but activities like smoking also create pucker lines around the mouth.

Содержание работы

Introducere………………………...…………………………………………………………….....4
Capitolul I. Studii bibliografice…………………………………………………………….....5-25
I.1. Evoluţia cosmeticelor de la artă la ştiinţă…………………………………………………….....5-6
I.2. Tehnologia de obţinere a produselor de consistenţă cremoasă – cremele……………………....6-8
I.3. Noţiuni generale şi clasificarea cremelor………………………………………………………..8-9
I.4. Materii prime folosite la prepararea cremelor…………………………………………………....10
I.4.1. Componentele de bază a unei creme moderne……………………………………………….....11
I.4.2. Emolienţii…………………………………………………………………………………...11-16
I.4.3. Emulgatorii…………………………………………………………………………………….16-18
I.4.4. Agenţi de îngroşare sau consistenţă…………………………………………………………….18
I.4.5. Conservanţii…………………………………………………………………………………18-20
I.4.6. Antioxidanţi……………………………………………………………………………...….20-21
I.5. Parfumarea cremelor………………………………………………………………………….21-23
I.6. Stabilitatea chimică a cremelor cosmetice…………………………………………………….….23
I.6.1. Reacţii de hidroliză………………………………………………………………………….….23
I.6.2. Reacţii de oxidare (rîncezire)………………………………………………………………..….24
I.7. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o cremă de bună calitate………………………24-25
I.7.1. Indici de calitate a cremelor ……………………………………………………………………25
Capitolul II. Crema antirid……………………………………………………..…26-37
II.1. Procesul de îmbătrînire-ridurile……………………………………………………....26-28
II.2. Clasificarea cremelor antirid………………………………………………………………....28-29
II.3. Compuşi ce manifestă proprietăţi antirid………………………………………………………..29
II.3.1. Mierea de Manuka……………………………………………………………………………..29
II.3.2. Acidul hialuronic…………………………………………………………………………..29-30
II.3.3. Coenzima Q10(Ubichinona)……………………………………………………………….30-31
II.3.4. Ulei de sîmburi de caise……………………………………………………………………31-32
II.3.5. Ulei de sîmburi de struguri (Vitis vinifera)…………………………………………………....32
II.3.6. Ulei de măsline……………………………………………………………………………..32-35
II.3.7. Ulei de argan…………………………………………………………………………….....35-36
Capitolul III. Partea experimentală…………………………………………………….37-41
III.1. Materii prime utilizate………………………………………………………………………….37
III.2. Materiale şi reactivi destinaţi cercetării………………………………………………………...37
III.3. Metode de cercetare………………………………………………………………………….....37
III.3.1. Indicile de aciditate…………………………………………………………………………...38
III.3.2. Indicele de peroxid……………………………………………………………………….38-39
III.3.3. Indicele de iod………………………………………………………………………….....39-40
III.3.4. Determinarea calităţii cremei prin examenul organoleptic…………………………………...40
III.3.5. Determinarea pH-ului………………………………………………………………………...41
Concluzii……………………………………………………………………………………..42
Bibliografie………………………………………………………………………………43-44

Файлы: 1 файл

TEZA.doc

— 716.00 Кб (Скачать файл)

 

Unitatea structurală a acidului hialuronic

Datorită structurii sale, acidul hialuronic formează la nivelul pielii un film invizibil, transparent şi elastic, acţionînd în acelaşi timp în profunzime la nivelul ţesuturilor.

Deşi toate funcţiile acidului hialuronic în organism nu sunt pe deplin elucidate, a fost demonstrată funcţia de reglare a conţinutului de umiditate în ţesuturi. De asemenea, o serie de studii experimentale au indicat faptul că fenomenul de îmbătrînire cutanată poate fi asociat cu diminuarea conţinutului în acid hialuronic sau cu alterarea acestuia în piele.

Utilizarea acidului hialuronic se bazează pe calităţile deosebite ale acestuia:

  • acţiune hidratantă;
  • dizolvare lentă, dar completă în apă, cu formarea unui gel opalescent;
  • compatibilitate foarte bună cu pielea;
  • lipsa alergenicităţii şi iritabilităţii;
  • senzaţie delicată, plăcută, la aplicare;

În creme, acidul hialuronic furnizează un film subţire, care reţine umiditatea naturală, fără a împiedica aeraţia ţesuturilor, determină înmuierea şi catifelarea pielii, pe care o protejează şi îi îmbunătăţeşte aspectul. [3,7]

II.3.3.Coenzima Q10(Ubichinona) – Din punct de vedere al proprietăţilor chimice, coenzima Q10 este o substanţă liposolubilă, care deţine un grup funcţional benzochinonic şi un lanţ format din 10 unităţi izoprenice. Este prezentă în toate membranele celulare şi în lipoproteine, capacitatea grupului benzochinonic de a accepta şi dona electroni fiind elementul de baza al funcţionării sale. Coenzima există în 3 stări de oxidare: integral redusă(ubichinol), integral oxidată(ubichinona) si o formă intermediară (semichinona). Ea face parte din lanţul mitocondrial de transport al electronilor, asigurînd transformarea energiei oferite de glucide şi lipide, în ATP.

Dupa natura chimică, coenzima Q are o similitudine în  structura moleculei cu vitaminele E şi K şi reprezintă o 2,3-dimetoxi-5-metil-1,4-benzoquinonă cu lanţ izoprenic în poziţia 6-ea,

cu precizarea că Q10 este sintetizată în corp. De remarcat că,            Structura ubichinonei

deşi coenzima Q10 se găseste în toate celulele organismului, cea

mai mare concentraţie este în inimă. De altfel, izolarea coenzimei Q10 s-a facut din inima de bou în anul 1957, de catre Frederick Crane de la Enzyme Research Center, din cadrul Universitatii Wisconsin, Statele Unite ale Americii.

Cantitatea necesară de Coenzima Q10 este fabricată de organism în primii 25-30 de ani de viaţă.

La varsta de 24-28 ani, organismul atinge producţia proprie maximă de Q10. După 30 de ani, organismul încetineşte ritmul fabricării de Q10 în paralel cu procesul de îmbătrînire. La patruzeci de ani conţinutul de coenzima Q 10 scade cu 30% şi la 60 de ani- cu 50% din valoarea maximă. Pentru a se pastra cantitatea necesară de Q10 în organism se impune ca aportul de Q10 sa fie realizat exogen, prin utilizarea suplimentelor alimentare care nu numai că sporesc nivelul de Q10 din sînge, dar şi stimulează producţia proprie de Q10 a organismului.

Efectele coenzimei Q10: Efectul antioxidant este dat de puterea de neutralizare a radicalilor liberi de oxigen care au un potenţial distructiv asupra componentelor celulei. Totodată protejează de acţiunea nefastă a razelor ultraviolete asupra membranelor celulare prevenind astfel apariţia ridurilor şi degradarea colagenului din piele. Efectele anti-imbătrînire ale coenzimei Q10 se manifestă prin creşterea nivelului energetic, stimularea imunitară şi blocarea acţiunii radicalilor liberi care degenerează celula, graţie sinergiei ei cu Vitaminele C si E din celule. Orice cremă care conţine acest antioxidant este foarte eficientă. Antioxidantul acţionează în interiorul pielii şi ajută organismul să genereze singur colagen şi elastină.

II.3.4.Uleiul de sîmburi de caise. Cultivat în China cu 2000 ani î.e.n, caisul a fost adus în Europa, probabil pe “drumul mătăsii”, ajungînd întîi în Persia, iar de aici în Grecia, Italia, în bazinul Mediteranei. Uleiul de sîmburi de caise se obţine prin presarea hidraulică a sîmburilor, după care este prelucrat prin rafinare, albire şi dezodorizare. Uleiul are o culoare galben-pal, este limpede şi nu lasă senzaţia de onctuozitate. Are cel mai scăzut conţinut de acizi graşi saturaţi din toate trigliceridele uleiurilor vegetale

     Nr.C/DUBLE LEG

     Denumire

       ConŢinut %

              C16

    Acid Palmitic

       3 - 6 %

              C16/1

    Acid Palmitoleic

       0,5 -1

              C18

    Acid Stearic

      0,5 - l,5

              C18/1

    Acid Oleic

      58 - 74

              C18/2

    Acid Linoleic n-6

      20 –  34

              C20/1

    Acid Gadoleic

        0 - 1


 

Tabelul nr.6 Compoziţia în acizi graşi a uleiului de sîmburi de caise

 

Obs.Compoziţia de mai sus poate fi diferită ,în funcţie de condiţiile pedoclimatice

Utilizări. Datorită conţinutului scăzut de acizi graşi saturaţi, uleiul are o bună stabilitate la rece şi permite menţinerea clarităţii produselor în care este înglobat, chiar la temperatură scăzută. Are acţiune regenerativă şi tonifiantă asupra pielii, este un emolient util, cu bune proprietăţi ocluzive şi de “alunecare”. Acţionează ca agent de hidratare în sensul prevenirii pierderii de apă din epidermă.[3]

II.3.5.Uleiul de sîmburi de struguri (Vitis vinifera). Deşi viţa de vie este cultivată de mii de ani, extracţia industrială a uleiului din seminţele de struguri este un proces de dată relativ recentă, datorită dificultăţilor tehnologice legate de rafinarea uleiului brut.

Se obţine prin presarea sîmburilor de struguri şi rafinare. Este un ulei galben-verzui, practic inodor, cu un conţinut ridicat de acid linoleic. Indice de iod = 130 – 145

 

     Nr.c/duble leg.

        Denumirea

  ConŢinut %

          C16

   Acid palmitic

         6 -

          C16/1

   Acid palmitoleic

         0 - 1

          C18

   Acid stearic

         3 - 6

          C18/1

   Acid oleic

        12 - 25

          C18/2

   Acid linoleic n-6

       60 - 76

          C18/3

   Acid linolenic n-3

          0 - 1

          C20

   Acid arahidic

          0 - 1


 

Tabelul nr.7. Conţinutul în acizi graşi al uleiului de sîmburi de struguri

 

CH3 – CH2 – CH = CH – CH2 – CH = CH – CH2 – CH = CH – (CH2)7 – COOH    acidul linolenic

CH3–(CH2)16 – COOH    acid stearic

Utilizări. Conţinutul ridicat în acid linoleic, care este unul din acizii graşi esenţiali (“essential fatty acids’ -EFA), determină absorbţia rapidă de către piele şi contribuie la reducerea pierderii de apă din epidermă (Trans Epidermal Water Loss-TEWL) ceea ce are ca efect restabilirea elasticităţii pielii. Prin introducerea acizilor esenţiali în stratul cornos, uleiul de sîmburi de struguri are nu numai un efect ocluziv, ci şi unul curativ.[3]

II.3.6.Uleiul de măsline. Homer îl numea chiar "aur lichid". Uleiul obţinut din fructele maslinului era atît de important pentru grecii antici, încat în anul 600 î.Chr., în Atena, Solon (635 - 559 î. Chr.) a legiferat că oricine tăia vre-un maslin să fie condamnat la moarte sau exilat din cetate. Cultivatorii de măslini erau scutiţi de serviciul militar. Ramurile de măslin, simbol al abundenţei, măreţiei şi păcii, împodobeau capetele conducătorilor şi erau aduse ca ofrandă zeilor. Sursa de fascinaţie şi mister pentru popoarele antichităţii, uleiul de măsline a servit nu doar ca hrană, ci şi ca accesoriu de cult şi leac magic pentru diverse afecţiuni. Deşi rămăşite fosilizate ale arborilor de măslin au fost descoperite lîngă Livorno, în Italia, datînd de cu aproape 20 de milioane de ani, aceştia au fost efectiv cultivaţi începînd cu anul 5.000 i.Chr. în Creta, de unde cultura s-a răspîndit, în Syria, Palestina, Israel, Cipru îi Egipt. Arborele de măslin are o longevitate cu totul neobişnuită: 1000 - 2000 de ani , simbolizînd pacea si fericirea.

Uleiul de măsline este un lichid galben-auriu ( dacă are caroten), cu nuanţă verzuie ( datorată conţinutului de clorofilă), cu gust dulceag, uşor aromat şi miros plăcut.

Compoziţia uleiului de măsline :

 

* Săruri minerale: P, S, K, Ca, Fe, Cu, Mn

* Vitamina E (3-30 mg);   
    * Provitamina A (caroten); 
    * Acizi graşi mononesaturaţi (oleici): 56-83%; 
    * Acid slab polinesaturat (linoleic): 3.5-21%; 
    * Acid gras polinesaturat (linoleic): 0-1.5% 
    * Acizi saturaţi graşi 8-23.5%,

* 9 calorii / gram;

 

 

Compoziţia chimică

%

Acizi saturaţi

Acid palmitic C16:0

Acid stearic C 18:0

Acid arahidic C20:0

Acid behenic C22:0

Acid miristic C14:0

Acid lignoceric

Acizi mononesaturaţi

Acid oleic C18:1

Acid palmitoleic C16:1

Acid gadoleic C20:1

Acizi polinesaturaţi

Acid linoleic C18:2

Acid linolenic C18:3

 

7,5-20

0,5-5

<0,8

<0,3

<0,1

<1

 

55-83

0,3-3,5

<0,4

 

3,5-21

<1,5


 

Tabelul nr.8 Compoziţia chimică a uleiului de măsline

CH3 – (CH2)7 – CH = CH – (CH2)7 – COOH  acidul oleic

CH3 – (CH2)4 – CH = CH – CH2 – CH = CH – (CH2) 7 – COOH  acid linoleic

CH3 – CH2 – CH = CH – CH2 – CH = CH – CH2 – CH = CH – (CH2)7 – COOH acidul linolenic

 

 

vitamina E

 

 

provitamina A

Tabelul nr.9 Proprietăţile fizico-chimice ale uleiului de măsline

Proprietatea fizico-chimică

Valoarea

Proprietatea fizico-chimică

Valoarea

Valoarea energetică la 100g

Temperatura de topire

Temperatura de fierbere

Temperatura de fumegare

 

 

 

Densitatea relativă(d20,g/ml)

Viscozitatea (V20, cP)

3700 kJ 890kcal

-6.0 ºC (21 ºF)

300 ºC (570 ºF)

190 ºC (375 ºF)-nerafinat

210 ºC (410 ºF)-rafinat

0,9150-0,9180(15.5ºC

84

Indicele de refracţie

Indicele de iod(g I/100g ulei)

Indicele de aciditate

 

Indicele de saponificare ( mg KOH/g ulei)

Indicele de peroxid(mechiv/kg

1,4677-1,4705

75-94

0,6-extranerafinat

≤6,6-rafinat

184-196

 

≤20-nerafinat

≤10-rafinat


 

Beneficiile uleiului de măslie. Uleiul de măsline împiedică deteriorarea ADN-ului. Într-un articol publicat în august 2008 în Journal of American Nutrition se arată că compuşii fenolici din uleiul de masline inhibă extinderea cancerului în faze incipiente, şi, de asemenea, încetinesc procesul de îmbătrînire. Aceste efecte sunt datorate proprietăţii cu care este înzestrat uleiul de măsline, aceea de a împiedica deteriorarea ADN-ului. Constituentul principal al uleiului de masline este în proportie de 70-80% trioleină, conţine vitaminele A, B1, B2, C, D, E, K, clorofilă, acizi graşi nesaturaţi (omega 3 şi omega 9 - eficienţi pentru hidratarea profundă a tenului uscat), fier, trigliceride. Are un conţinut bogat în vitamina F, care acţionează împotriva radicalilor liberi responsabili pentru îmbătrînirea pielii, şi provitamina A Retinol, care are rolul de a tonifica, de a proteja de razele dăunătoare ale soarelui şi arsuri şi de a îmbunătăţi textura pielii. Concentraţia ridicată de vitamina E şi vitamina A ajută la menţinerea elasticităţii pielii şi la combaterea acneei şi senzaţiei de piele uscată.

Uleiul de măsline hrăneşte epiderma, o purifică, o calmează, stimulează regenerarea, reduce efectul agresiunii factorilor de mediu asupra pielii, împiedicînd îmbătrînirea prematură a pielii. Efectele cele mai cunoscute ale uleiului de măsline sunt: reîntineritor excelent, antimicrobial, hidratant, revitalizant, antioxidant şi antiinflamtor, antiinfecţios blînd şi eficient, ca şi buna compatibilitate cu pielea.

Tipuri de ulei de masline:

Uleiul de masline extra-virgin este obţinut printr-o simplă presare a măslinelor. Uleiul extra virgin păstrează toate substanţele naturale conţinute de acestea ( ceea ce nu este cazul uleiurilor industriale), având un conţinut ridicat de antioxidanţi (vitamina E şi polifenoli). Uleiul extravirgin are o aciditate de aprox 0.8%. Antioxidanţii sunt universal recunoscuţi drept salvatori ai celulelor la toate vârstele, neutralizând radicalii liberi de oxigen, care atacă permanent celulele organismului, afectîndu-le funcţionarea şi favorizînd astfel apariţia bolilor.

Uleiul virgin este produs prin folosirea metodelor fizice şi fără nici un fel de tratament chimic. Aciditatea uleiului virgin este mai mică de 2% şi are un gust bun.

Uleiul rafinat este considerat ca fiind de o calitatea mai slabă decît cel virgin. Este obţinut din

resturi de măsline supuse unui nou proces de stoarcere.

Uleiul de măsline provine doar de la măslinele verzi. Producerea uleiului începe prin transformarea fructelor de măslin în pastă. Această pastă este apoi malaxată, pentru ca picăturile microscopice de ulei să se concentreze. Uleiul este extras prin presare, metoda traditională, sau prin centrifugare, metoda modernă. După extracţie, substanţa solidă ramasă conţine înca o cantitate mică de ulei.

Astfel, cel mai bun ulei de masline este cel extra-virgin, obţinut prin presarea la rece, fără un alt tratament adiţional în afară de filtrarea mecanica. Presarea la rece este un procedeu care nu alterează continutul de vitamine, enzime şi acizi esenţiali benefici pentru tenurile uscate sau iritate;

Specialiştii au descoperit că acizii graşi nesaturaţi şi monosaturaţi, care reprezintă circa 75% din compoziţia uleiului, sunt similari cu cei prezenţi în laptele matern, ceea ce explică de ce uleiul de măsline este atît de bine tolerat de organism. [22,23]

 

II.3.7.Ulei de Argan. Noua minune a cosmeticii. Unii îl numesc "Aurul Verde" „Lichidul de aur" pentru îngrijirea pieli, precum şi "aurul Marocului", pentru că acolo creşte arborele de argan Argania Spinosa. Uleiul de Argan este uleiul cel mai rar din lume: pentru a obţine un litru de ulei, este necesară producţia a circa 6 arbori. Uleiul este extras prin presarea uşoară a sîmburelui conţinut în interiorul fructelor. Aceste seminţe sunt prăjite şi se păstrează timp de o săptămînă pînă cînd se usucă, după care este scos uleiul. Vreme de secole, localnicii au extras din seminţele acestui arbore un ulei de înaltă calitate, pe care l-au folosit atît în bucătărie, dar şi în ritualurile tradiţionale de înfrumuseţare. Uleiul de argan are culoarea galben deschis, de chihlimbar şi transparent, cu gust de alună şi miros puternic. Extras prin presare la rece, ultra virgin, acesta este un protector cutanat excepţional, prevenind uscarea pielii şi menţinînd supleţea tegumentelor.

Uleiul de Argan conţine::

  • 4,3% acid miristic;
  • 31,5% acid linoleic;
  • 5,6-5,7% acid stearic;
  • 13,5-13,9% acid palmitic;
  • 4,6% acid linolenic;
  • 45,2-46,9% acid oleic;

 

Descrierea principalelor componente:

Acizi graşi esenţiali sunt grăsimi necesare care nu se pot sintetiza şi trebuie să fie obţinute prin dietă sau tratamente ale pielii, cum ar fi uleiul de Argan. Ei sunt compuşi de care organismul are nevoie pentru fabricarea şi repararea membranelor celulare, care să permită celulelor de a obţine o nutriţie optimă şi expulza produsele uzate cu efect nociv.Sunt necesari pentru reglementarea pielii sanatoase şi îmbatranirea prematură. Aceşti acizi efectuiază un rol important în gestionarea lipidelor epidermei, producţia de sebum, şi sunt necesari pentru formarea de prostaglandine. Ei au proprietăţi cu caracter obligatoriu, hidratantă şi antioxidantă.

Polifenoli sau compuşi polifenolici sunt componente naturale de o mare varietate. Aceşti compuşi activi sunt cunoscuţi pentru proprietăţile lor antiseptice, antioxidante, anti-inflamatoare, anti-alergene, precum şi proprietăţi anti-îmbătrînire. Ei îmbunătăţesc răspunsul imun, repară şi protejează ADN-ul de

expuneri toxice, prin activarea sistemului imunitar al organismului.

Acid ferulic este compusul fenolic cel mai abundent găsit în uleiul de Argan. Acest antioxidant ajută la prevenirea daunelor cauzate de lumina ultravioleta. Expunerea la lumina ultravioleta de fapt, creşte potenţa antioxidant al acidului ferulic. Acesta este adesea adăugat ca ingredient de anti-îmbătrînire supliment.

Steroli (Fitosterolii) sunt o clasă de lipide - compuşi care ajută la prevenirea îmbătrînirii pielii, prin îmbunătăţirea metabolismului pielii şi reducerea inflamaţiei. Aceştea promovează păstrarea excelentă de umiditate şi pătrund rapid. Ei lucrează în armonie cu pielea omului din cauza structurii chimice foarte asemănătoare a sterolilor din plante cu sterolii pielii umane. Doi dintre familiile de steroli găsiţi în uleiul de Argan, schottenol şi spinasterol, sunt cunoscuţi pentru proprietăţile lor împotriva cancerului şi rareori sunt găsiţi în uleiurile vegetale.

Uleiul de argan este un amestec natural de substanţe active ca vitamina A, E şi F, acizi graşi esenţiali, acid linoleic, omega 3 şi omega 6, flavonoide şi carotenoide ce îl recomandă ca un nectar preţios pentru îngrijirea pielii deoarece reprezinta un remediu eficient împotriva procesului de îmbatranire, cu aplicaţii în toate domeniile cosmeticii. Aplicat pe piele, uleiul de Argan :

-Protejează pielea de agresiunile externe;

-Hrăneşte şi regenerează pielea în adîncime, pentru o mai bună elasticitate;

-Combate îmbătrînirea, lăsînd tenul luminos şi bine hidratat, datorită proprietăţilor sale anti-rid.

Studiile ştiinţifice au demonstrat că uleiul de Argan conţine un mare procent de acizi nesaturaţi şi de vitamina E (are de două ori mai multă vitamina E decît uleiul de măsline, 620mg de tocopherol la 1 kg), vitamina A (activitate antioxidantă) şi vitamina F (activitate nutritivă şi emolientă) ce îi conferă proprietăţi hidratante (reconstruieşte filmul hidrolipidic), nutritive măreşte aportul nutritiv la nivel celular, împiedicînd uscarea şi îmbătrînirea fiziologică a pielii) şi protective contra agresiunilor externe. Aceste efecte benefice previn apariţia ridurilor. Furnizează o acţiune de hidratare profundă a tenului, biorestructurează şi regenerează lipidele pielii, reglează sistemul imunitar al pielii, realizează o acţiune directă asupra colagenului şi elastinei, antioxidant, anti radical liber (neutralizează radicalii liberi şi protejează ţesutul conjunctiv), drenează pielea grasă, încetineşte efectele îmbătrînirii. Relansează şi stimulează oxigenarea celulară, calmează roşeaţa şi descuamarea, furnizează hranirea intensă, netezeşte ridurile inclusiv cele de expresie facînd pielea catifelată, flexibilă, compactă, mătăsoasă şi strălucitoare. Este un bun vehicul, în amestec cu alţi ingredienţi, le permite să pătrundă mai bine în piele, optimizînd rezultatul aşteptat. Se absoarbe rapid şi nu lasă urme grase pe piele. Proprietăţile sale organice excepţionale şi raritatea sa îl fac uleiul cel mai preţios din lume. Testele de eficacitate la care a fost supus acest produs relevă urmatoarele calităţi:

  • 100% dintre subiecţi au găsit că produsul avea un efect hidratant, hrănitor şi reparator.
  • 92% dintre subiecţi au găsit că pielea lor era mai suplă şi chiar mult mai suplă.
  • 77% dintre subiecţi au resimţit o ameliorare a confortului pielii după 3 săptămîni de aplicare.[29]

Информация о работе Technology for obtaining of an anti-wrinkle cream